Acasă Politică Traian Băsescu lansează o ipoteză neașteptată și cere ca FMI să vină...

Traian Băsescu lansează o ipoteză neașteptată și cere ca FMI să vină în România: Ce bine ne-ar prinde acum!

0



Fostul președinte Traian Băsescu susține că România ar trebui să negocieze un acord preventiv cu Fondul Monetar Internațional (FMI), în contextul dificultăților economice și al costurilor ridicate de împrumut. În mandatul lui Traian Băsescu, România a apelat la ajutorul FMI pentru un împrumut de 20 de miliarde, iar măsurile luate în țară au fost extrem de dure cu tăierea salariilor bugetarilor și o corecție fiscală dureroasă, informează Mediafax.

Invitat la România TV, acesta a declarat că a susținut de mai multe luni necesitatea unei înțelegeri cu instituția financiară internațională și a explicat că un astfel de acord nu presupune obligatoriu accesarea unui împrumut.

Băsescu: Ce bine ne-ar prinde să avem bani cu dobândă de la FMI

Traian Băsescu a afirmat că România ar putea beneficia de finanțare la dobânzi mai mici decât cele practicate pe piețele financiare, oferind ca exemplu un nivel de 1-2%. Banii ar putea fi utilizați pentru plata dobânzilor aferente împrumuturilor pe care statul trebuie să le achite anul viitor.

„Ce bine ne-ar prinde să avem bani cu dobândă de la FMI, cum o dă FMI-ul, 1-2%, să ne plătim dobânzile pentru la anul. Ce bine ne-ar prinde. Dar nu e obligatoriu să iei bani”, a declarat fostul președinte la România TV.

Acesta a explicat că, în cazul în care autoritățile consideră că România se poate finanța în continuare de pe piețele internaționale fără ajutorul FMI, ar putea negocia cel puțin un acord preventiv cu instituția.

Potrivit lui Băsescu, un asemenea mecanism ar permite statului să aibă acces la o sumă de bani stabilită în prealabil, pe care să o poată solicita în cazul apariției unei crize economice sau financiare.

„Să facă măcar un precautionary agreement. Știi, adică este un acord preventiv în care stabilești cu Fondul o anumită sumă, care, dacă intri în criză, ai tras-o”, a explicat Traian Băsescu.

Nicușor Dan a vorbit despre o posibilă venire a FMI în România

Declarațiile au venit în contextul unei discuții despre posibilitatea ca România să apeleze la FMI, după ce președintele Nicușor Dan a vorbit despre relația țării cu instituția financiară internațională.

Fostul șef al statului a respins ideea că un acord cu FMI ar trebui privit automat ca o măsură care ar agrava situația economică. El a susținut că România ar putea beneficia de o plasă de siguranță financiară, fără să fie obligată să utilizeze imediat fondurile puse la dispoziție.

Criza din 2009, acordul cu FMI și măsurile din perioada Băsescu

România a apelat la Fondul Monetar Internațional în primăvara lui 2009, în plină criză financiară internațională, după ce economia a intrat rapid în recesiune, iar finanțarea externă a devenit tot mai dificilă. Guvernul de la București a negociat un pachet financiar internațional în valoare de aproximativ 20 de miliarde de euro, la care au participat FMI, Uniunea Europeană, Banca Mondială și alte instituții financiare internaționale.

Cea mai mare parte a împrumutului a venit de la FMI, care a aprobat în mai 2009 un acord stand-by în valoare de aproximativ 12,9 miliarde de euro. Banii urmau să asigure finanțarea economiei și a deficitului, să consolideze rezervele valutare ale Băncii Naționale și să contribuie la stabilizarea sistemului financiar.

Acordul a venit însă cu un program amplu de ajustare fiscală. România trebuia să reducă rapid deficitul bugetar, după ce acesta ajunsese la 5,5% din PIB în 2008, iar economia intrase într-o perioadă de contracție severă. În 2009, economia României s-a contractat cu aproximativ 7%.

Cele mai dure măsuri au fost adoptate în 2010. Guvernul condus de Emil Boc a decis reducerea cu 25% a salariilor din sectorul bugetar, în încercarea de a reduce cheltuielile statului. În același timp, TVA a fost majorată de la 19% la 24%, măsură care a afectat întreaga economie și consumul populației.

Programul a presupus și restructurarea sectorului public, reducerea unor cheltuieli sociale, înghețarea sau limitarea unor venituri și accelerarea reformelor în companiile de stat. Măsurile au provocat proteste și o puternică nemulțumire socială, iar efectele recesiunii și ale austerității s-au resimțit puternic în nivelul de trai.

În schimb, programul a contribuit la stabilizarea finanțelor publice și la recâștigarea încrederii piețelor financiare. România a reușit să evite o criză de finanțare și să își mențină accesul la piețele internaționale. Acordul cu FMI s-a încheiat în 2011, iar ulterior România a trecut la acorduri preventive, fără intenția de a utiliza efectiv banii disponibili.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .