Prutul, viitoarea "autostradă" pe apă a cerealelor românești? Proiectul care ar putea lega Marea Neagră de nordul Europei

Prutul ar putea căpăta un rol strategic în transportul mărfurilor din România către piețele din Europa Centrală și de Nord. Un proiect de creare a unui nou coridor navigabil între Marea Neagră și Marea Baltică, prezentat în România, propune transformarea râului într-o rută comercială și conectarea acestuia la rețeaua europeană de căi navigabile interioare. Inițiativa ar putea deschide noi oportunități pentru exporturile românești de cereale și oleaginoase, dar și pentru transportul mărfurilor din Republica Moldova și Ucraina.

Planul vizează realizarea unei legături navigabile între portul polonez Gdańsk și regiunea Dunării, prin dezvoltarea navigației pe Prut. Un element important îl reprezintă transformarea municipiului Iași într-un port fluvial, prin amenajarea unei conexiuni între râurile Prut, Jijia și Bahlui.

Pentru România, un asemenea coridor ar putea însemna diversificarea rutelor de export și reducerea dependenței de infrastructura rutieră și feroviară pentru transportul unor volume mari de produse agricole. În special pentru producătorii din Moldova, proiectul ar putea crea o alternativă logistică spre piețele europene, dacă infrastructura va deveni fezabilă tehnic și economic.

Inițiativa, promovată de Camera de Comerț și Industrie Iași, presupune amenajarea Prutului pentru navigație pe o distanță de aproximativ 500 de kilometri și integrarea sa într-un traseu european care ar lega Dunărea de rețeaua navigabilă din Polonia. Planul, cunoscut drept „Autostrada Albastră”, ar include râurile Vistula, San, Nistru, Prut și Dunărea, precum și construirea unor noi canale de legătură.

Prima etapă ar viza sectorul Galați-Stânca-Costești, unde ar urma să fie amenajate condițiile necesare circulației barjelor cu o capacitate de 500 până la 1.000 de tone. Ulterior, proiectul ar putea permite conectarea municipiului Iași la rețeaua de transport fluvial, prin râurile Jijia și Bahlui.

Potrivit lui Paul Butnariu, președintele CCI Iași, realizarea primei etape ar putea dura șapte-opt ani. Acesta estimează că amenajarea Prutului ar necesita investiții de ordinul miliardelor de euro, potrivit agrobiznes.ro.

Unul dintre argumentele economice invocate de inițiator este reducerea distanței de transport dintre Canalul Suez și portul Gdańsk. Traseul actual, estimat la aproximativ 8.000 de kilometri, ar putea fi înlocuit cu o rută de circa 4.000 de kilometri, prin Constanța și viitorul coridor navigabil. Estimarea aparține inițiatorilor și nu reprezintă încă rezultatul unui studiu tehnico-economic independent.

România ar putea câștiga o nouă rută pentru exporturile agricole

Pentru agricultura românească, proiectul ar putea avea implicații importante, în special pentru fermierii și operatorii comerciali din regiunea Moldovei. O conexiune navigabilă între Prut, Dunăre și porturile europene ar crea posibilitatea transportării unor cantități mari de cereale și oleaginoase pe apă, cu acces către piețele din nordul și centrul Europei.

În prezent, exportatorii din estul României depind în mare măsură de transportul rutier și feroviar, dar și de infrastructura portuară de la Dunăre și Marea Neagră. O nouă rută fluvială ar putea diversifica opțiunile logistice, ar putea reduce presiunea asupra transportului terestru și ar oferi producătorilor agricoli acces la noi piețe de desfacere.

Un avantaj ar putea apărea și pentru porturile Galați și Constanța, care ar putea deveni puncte importante de conexiune între fluxurile comerciale din regiunea Mării Negre și cele din Europa de Nord.

Pentru Iași și întreaga regiune de Nord-Est, transformarea orașului într-un port fluvial ar putea atrage investiții în depozite, terminale de cereale, centre logistice și infrastructură de procesare agricolă. În plus, producătorii ar putea beneficia de noi opțiuni pentru expedierea mărfurilor, fără să depindă exclusiv de transportul rutier pe distanțe lungi.

Republica Moldova și Ucraina, interesate de un coridor comercial regional

Proiectul are și o componentă transfrontalieră, prin posibila cooperare dintre România, Republica Moldova, Polonia și Ucraina.

Pentru Ucraina, dezvoltarea navigației pe Prut ar putea completa infrastructura comercială din zona Dunării de Jos, în special conexiunile dintre porturile Reni, Ismail și Giurgiulești. Regiunea este importantă pentru exporturile agricole ucrainene, iar apariția unor noi rute ar putea contribui la diversificarea transportului cerealelor către piețele europene.

Republica Moldova ar putea beneficia, la rândul său, de o conectivitate mai bună cu porturile românești și cu rețeaua europeană de transport. Pentru producătorii agricoli moldoveni, o asemenea infrastructură ar putea însemna acces mai facil la piețele externe și noi oportunități comerciale.

Dincolo de transportul mărfurilor, inițiatorii văd în amenajarea Prutului și o oportunitate pentru dezvoltarea sistemelor de irigații, gestionarea resurselor de apă și reducerea riscurilor de inundații. Aceste componente ar putea avea relevanță directă pentru agricultura din Moldova, o regiune expusă perioadelor de secetă.

Investiție de miliarde de euro, dar proiectul este încă la nivel de concept

În ciuda perspectivelor economice, realizarea coridorului presupune obstacole tehnice, financiare și de mediu considerabile. Amenajarea Prutului și construirea legăturilor cu celelalte cursuri de apă ar necesita lucrări hidrotehnice ample, acorduri între state și studii privind impactul asupra ecosistemelor și regimului hidrologic.

De asemenea, reducerea distanței parcurse nu garantează automat transporturi mai rapide sau mai ieftine. Costurile de manipulare a mărfurilor, capacitatea barjelor, condițiile de navigație și conexiunile cu rețelele feroviare și rutiere vor conta în stabilirea viabilității economice.

Deocamdată, „Autostrada Albastră” nu are finanțare aprobată și nici un calendar ferm de execuție. Inițiativa este în etapa de promovare și discuții cu potențialii parteneri, iar realizarea ei depinde de studii de fezabilitate și de acorduri internaționale.

Dacă va trece de la concept la investiție concretă, proiectul ar putea schimba harta transportului de mărfuri din estul României și ar putea transforma Prutul dintr-o frontieră naturală într-un culoar comercial european.