O decizie a părinților de a refuza o vitamină face victime printre nou-născuți în SUA: Cel puțin 12 bebeluși au murit, iar alți 14 au suferit leziuni cerebrale

Tot mai mulți părinți americani aleg să nu le administreze copiilor vitamina K imediat după naștere, deși această procedură medicală este recomandată de mai multe decenii. Urmările pot fi extrem de grave, de la hemoragii interne până la sângerări la nivelul creierului. Cel puțin 12 bebeluși și-au pierdut viața, iar alți 14 au rămas cu leziuni cerebrale, potrivit cazurilor prezentate de medicii consultați de publicația The New York Times.

Specialiștii avertizează că asemenea urgențe medicale sunt întâlnite din ce în ce mai des, după ce administrarea preventivă a vitaminei K făcuse ca hemoragiile asociate carenței acesteia să devină extrem de rare în Statele Unite.

Potrivit unei cercetări realizate pe baza dosarelor medicale electronice, proporția nou-născuților americani care nu au beneficiat de injecția cu vitamina K a ajuns la 5,2% în 2024, comparativ cu 2,9% în 2017. Astfel, zeci de mii de copii nu au mai primit protecția asigurată de acest tratament. În plus, peste 15 medici au relatat pentru publicația americană că, în ultimii doi ani, numărul părinților care resping procedura a continuat să crească.

Un bebeluș a ajuns în stare critică la spital, după ce părinții au refuzat injecția

Medicul Jessica Kirk, care activa în 2021 într-un serviciu de urgență pediatrică din Florida, a avut de îngrijit un nou-născut care prezenta sângerări în zona bontului ombilical. Era prima situație de acest fel pe care o întâlnea în aproape două decenii de activitate.

În timp ce o asistentă îi monitoriza funcțiile vitale, Kirk l-a solicitat pe directorul medical al unității. Acesta și-a amintit imediat de copil și i-a explicat că familia nu acceptase administrarea vitaminei K, injecția oferită în mod obișnuit după naștere pentru prevenirea tulburărilor de coagulare.

În realitate, bebelușul suferea de o hemoragie internă. Starea sa s-a deteriorat rapid: temperatura i-a coborât, ritmul cardiac s-a accelerat, iar tensiunea arterială a scăzut periculos de mult. Medicul a intervenit cu perfuzii, plasmă și vitamina K administrată de urgență, încercând în același timp să obțină transferul copilului la terapie intensivă neonatală.

Pe măsură ce sângele se acumula în abdomen, acesta devenea tot mai rigid, iar bebelușul a început să își piardă starea de conștiență.

În cele din urmă, Jessica Kirk a reușit să îi îmbunătățească suficient starea pentru a permite transportul către o unitate medicală mai mare. Medicul nu a aflat însă ulterior dacă micuțul a rămas în viață.

Situațiile de acest tip nu mai reprezintă cazuri izolate. Meghan Martin, specialist în urgențe pediatrice la Johns Hopkins All Children’s Hospital din Florida, afirmă că echipa sa îngrijește, în medie, câte un copil cu hemoragie determinată de lipsa vitaminei K la fiecare una sau două luni.

„Nu mai este ceva neobișnuit”, a declarat medicul.

De ce vitamina K este esențială pentru bebeluși

La naștere, copiii au în mod natural rezerve reduse de vitamina K. Transferul acesteia prin placentă este limitat, iar laptele matern furnizează doar cantități mici. Nici alimentația cu formulă de lapte nu înlătură în totalitate riscul, întrucât organismul nou-născutului nu reușește să absoarbă integral vitamina din hrană.

Această vitamină este indispensabilă pentru coagularea normală a sângelui. Atunci când organismul nu dispune de o cantitate suficientă, pot apărea sângerări spontane, chiar și în absența unei lovituri sau a unui alt factor declanșator evident.

Pericolul este deosebit de ridicat în primele șapte zile după naștere, deși posibilitatea apariției hemoragiilor se menține, la un nivel mai redus, și în lunile următoare. Administrarea unei singure doze injectabile în primele șase ore de viață diminuează aproape în totalitate riscul hemoragiilor asociate deficitului de vitamina K.

Încă din 1961, Academia Americană de Pediatrie recomandă această măsură preventivă. Odată ce administrarea vitaminei K a devenit o procedură obișnuită, hemoragiile cauzate de carența sa au ajuns să fie întâlnite foarte rar în SUA.

„Am învățat despre această afecțiune, dar era ceva ce se întâmpla mai ales în alte țări”, a explicat Judy Felgenhauer, director medical al programului de hematologie și oncologie pediatrică de la Providence Sacred Heart Children’s Hospital din Washington.

Ce îi determină pe părinți să respingă injecția

Cu toate că administrarea vitaminei K nu reprezintă o vaccinare, creșterea refuzurilor s-a produs în același timp cu accentuarea neîncrederii în vaccinuri. Potrivit medicilor, unii părinți manifestă temeri asemănătoare și își formează opiniile din informații distribuite pe rețele sociale sau pe forumuri, unde sunt răspândite inclusiv afirmații false.

Una dintre îngrijorările invocate privește o presupusă asociere între injecția cu vitamina K și apariția leucemiei. Teoria a apărut în urma unei cercetări restrânse de la începutul anilor 1990, dar rezultatele unor studii ulterioare, desfășurate pe grupuri mai mari, au infirmat această ipoteză.

Alte familii se tem de alcoolul benzilic, substanță utilizată drept conservant în anumite formule injectabile. Specialiștii subliniază însă că nu există dovezi privind efecte dăunătoare produse de cantitatea foarte redusă prezentă în aceste preparate. De asemenea, există formule care nu conțin conservanți.

Unii părinți resping procedura pentru că o consideră artificială, pentru că nu vor ca bebelușul să resimtă durerea înțepăturii sau pentru că apreciază că probabilitatea unei hemoragii este extrem de mică.

„Vor spune că este un risc de hemoragie de unul la un milion. În mod categoric, nu este așa”, a declarat Annemarie Stroustrup, vicepreședinte pentru servicii pediatrice în cadrul Northwell Health.

Rețeaua medicală, care activează în New York și Connecticut, a înregistrat mai multe cazuri de hemoragii la bebeluși în ultimii doi ani.

Răspândirea informațiilor eronate este indicată drept una dintre explicațiile înmulțirii refuzurilor. Totodată, articolul arată că declarațiile unor reprezentanți ai administrației Trump au contribuit la neîncrederea față de recomandările medicale consacrate, inclusiv în alte sectoare ale sănătății. Children’s Health Defense, organizație condusă anterior de actualul secretar american al Sănătății, Robert F. Kennedy Jr., a lansat avertismente privind posibile pericole ale injecțiilor cu vitamina K.

În schimb, o reprezentantă a Departamentului Sănătății din SUA a atribuit creșterea refuzurilor măsurilor aplicate de administrația Biden în timpul pandemiei de COVID-19. Potrivit acesteia, instituția urmărește restabilirea încrederii populației prin transparență, respectarea principiilor științifice și a libertății individuale de decizie.

Hemoragiile pot provoca decesul sau dizabilități permanente

Potrivit evaluărilor medicale, aproximativ unul din 60 de nou-născuți care nu beneficiază de injecția cu vitamina K poate dezvolta o hemoragie în prima săptămână după naștere. Sângerările pot apărea însă și pe parcursul următoarelor șase luni.

Specialiștii atrag atenția că manifestările inițiale nu sunt întotdeauna ușor de identificat. Printre acestea se numără somnolența neobișnuită și diminuarea apetitului, însă deteriorarea stării de sănătate se poate produce într-un interval foarte scurt.

În unele situații apar convulsii, vărsături sau sânge în materiile fecale. Formele severe pot determina probleme respiratorii și chiar oprirea respirației. Examinările imagistice pot indica sângerări masive în interiorul organismului, inclusiv în creier sau în cavitatea abdominală.

Jeremy Jacobs, profesor asistent la Vanderbilt University Medical Center și specialist în tulburări de coagulare, a relatat situația unui copil de câteva luni internat după apariția unor vânătăi și a unor mici acumulări de sânge sub piele. În urma investigațiilor, medicii au descoperit că bebelușul prezenta o hemoragie cerebrală.

Deși tratamentul de urgență cu vitamina K a contribuit la restabilirea coagulării, leziunile erau deja prea grave, iar copilul nu a supraviețuit.

Conform estimărilor citate, circa 20% dintre cazurile de hemoragie provocată de deficitul de vitamina K se încheie cu decesul pacientului. O parte dintre supraviețuitori suferă afectări cerebrale care pot determina paralizie, dizabilități intelectuale sau necesitatea utilizării îndelungate a unor dispozitive pentru alimentație și respirație.

În încercarea de a salva copiii, echipele medicale pot recurge la transfuzii, operații pentru diminuarea presiunii intracraniene ori la aparate de susținere a funcțiilor vitale. Deși vitamina K poate restabili mecanismele de coagulare în decurs de câteva ore, administrarea sa nu garantează recuperarea după leziunile deja instalate.

Autorităților americane li se cere să urmărească la nivel național cazurile de hemoragie

În prezent, Statele Unite nu dispun de un mecanism național de supraveghere a hemoragiilor asociate deficitului de vitamina K.

În luna iunie, senatoarea Angela Alsobrooks și reprezentanta Kim Schrier au solicitat Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) să colecteze și să publice date atât despre refuzurile administrării vitaminei, cât și despre episoadele hemoragice provocate de carența acesteia.

Kim Schrier, care a profesat ca medic pediatru înainte de a deveni membră a Congresului, consideră că asemenea statistici le-ar permite specialiștilor să le prezinte părinților exemple reale, în loc să discute exclusiv despre posibilitatea teoretică a apariției unor complicații.

„Ar fi o discuție mult mai apropiată de realitate decât una despre un risc ipotetic”, a declarat aceasta.

Medicii recunosc că dialogul cu familiile devine deosebit de delicat atunci când părinții realizează că decizia de a refuza injecția ar fi putut avea un rol în îmbolnăvirea copilului. În timp ce unii nu acceptă această posibilă legătură, alții ajung să resimtă o vinovăție copleșitoare.

Jessica Kirk afirmă că încearcă să abordeze asemenea discuții cu înțelegere, evitând să îi condamne pe părinți. În cazul nou-născutului cu hemoragie internă pe care l-a tratat, medicul își amintește că mama copilului era extrem de palidă și privea neputincioasă eforturile personalului medical de a-l salva.

În mod obișnuit, Kirk încearcă să le transmită familiilor că nu trebuie să se considere vinovate și că nu ar fi putut anticipa evoluția evenimentelor.

Totuși, în fața acelei mame, medicul a recunoscut că nu a reușit să formuleze și cea de-a doua parte a mesajului.

Jessica Kirk era conștientă că femeia luase decizia pe care o considera cea mai potrivită pentru propriul copil. Cu toate acestea, nu i-a putut spune că nu ar fi existat o altă alegere posibilă.