VIDEO Iranul ridică limita de 2.000 km pentru rachetele sale balistice: România, posibilă țintî directă

Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) al Iranului spune că și-a ridicat limita autoimpusă de 2.000 km privind raza de acțiune a rachetelor balistice, ridicând semne de întrebare dacă Teheranul ia în considerare acum lovirea țintelor dincolo de Orientul Mijlociu, informează Al Jazeera.

Anunțul

„Această limitare a fost ridicată pentru noi”, a anunțat purtătorul de cuvânt al IRGC, generalul brigadier Hossein Mohebbi, într-o conferință de presă la Teheran.

Importanța gestului

Iranul are deja capacități operaționale de a lansa rachete dincolo de 2.000 km, dar a menținut limita acestora în contextul concentrării pe descurajarea regională.

Rachetele iraniene pot atinge întreaga Peninsulă Arabică, Levantul și cea mai mare parte a Egiptului, precum și părți din sud-estul Europei, inclusiv Grecia, Bulgaria, România, Albania, Macedonia de Nord și Serbia.

Această schimbare poate ajuta Iranul să poziționeze unele dintre lansatoarele sale de rachete în estul țării, de unde ar avea nevoie de o rază de acțiune mai mare pentru a ajunge la Israel. SUA și aliații săi europeni se tem că Iranul ar putea viza baze americane din Oceanul Indian și Europa.

În martie, Regatul Unit a acuzat Iranul că a lansat rachete către baza comună SUA-Marea Britanie de la Diego Garcia, la aproximativ 4.000 km de Iran. Teheranul a negat că ar fi atacat baza situată în Oceanul Indian, spunând că a fost „o operațiune israeliană sub steag fals”.

Muhanad Seloom, profesor asistent de politică internațională și securitate la Institutul de Studii Postuniversitare din Doha, a explicat pentru sursa citată că lansările spațiale ale Iranului din ultimul deceniu cu aceste rachete ar putea, teoretic, să ajungă oriunde în lume. „Cât de eficientă este, asta e o cu totul altă poveste”, a spus el, adăugând că Iranul ar putea probabil să lanseze rachete cu o rază de acțiune de aproximativ 5.000 km.

Alertă în Europa

Iranul a avertizat în mod repetat Bulgaria anul acesta în legătură cu avioanele americane aflate pe teritoriul său. În aprilie, Teheranul a trimis o notă diplomatică avertizând Bulgaria să nu permită aeronavelor militare americane să folosească aeroporturile sale pentru operațiuni împotriva Iranului.

Când parlamentul Bulgariei a aprobat găzduirea a până la opt avioane cisternă KC-135 americane la baza aeriană Bezmer în iulie, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, Esmaeil Baghaei, a declarat că factorii de decizie bulgari „trebuie să își asume responsabilitatea” pentru această mișcare. A fost al treilea avertisment al Teheranului către Sofia.

În august, doi insider iranieni au declarat pentru Financial Times că bazele americane din țări precum Bulgaria au fost evaluate ca posibile ținte, descriind amenințarea la adresa Europei ca fiind reală, dar limitată la sudul și sud-estul continentului. Două petroliere americane au părăsit Bezmer pe 21 august.

Luna trecută, șeful spionajului britanic a declarat că Iranul intensifică țintirea bazelor militare din Europa. Aceasta a venit după ce premierul britanic Andy Burnham a declarat că IRGC este „aproape sigur” în spatele unui presupus complot împotriva Royal Air Force (RAF) Fairford, o bază aeriană folosită de bombardierele americane pentru a efectua lovituri asupra Iranului. Incidentul a determinat SUA să-și retragă avioanele militare din facilitate la începutul acestei luni, din cauza preocupărilor legate de securitate. Teheranul a negat implicarea, spunând că a fost o operațiune „sub steag fals”.

Luni, armata americană a evacuat aeronave de pe o a doua bază britanică, RAF Mildenhall, „în urma unei amenințări din partea Iranului”, potrivit The Wall Street Journal. Cisternele de realimentare au fost mutate în Germania și în alte părți, iar oficialii americani discutau încă natura exactă a amenințării.

Ministerul Apărării din Marea Britanie nu a confirmat motivul. „Aeronavele și alte active se deplasează regulat în funcție de cerințele operaționale”, a spus un purtător de cuvânt.

Bazele din Marea Britanie, Germania și România se numără printre alte locații europene folosite de SUA în timpul conflictului.

„Este posibil ca în acest război să lăsăm deoparte restricțiile geografice pe care le-am observat din relațiile noastre diplomatice cu anumite țări și chiar să putem lovi bazele existente în Europa”, a declarat Taheri din Iran.

Pentru guvernele europene, anunțul este „îngrijorător … dar nu alarmant”, a spus Seloom de la Institutul Doha. Rachetele ar trebui să călătorească departe pentru a ajunge în Europa continentală sau în Marea Britanie, a explicat el, oferind membrilor NATO cu resurse din regiune avertizare timpurie și timp pentru a le intercepta.

El a spus că amenințarea Europei nu ar servi intereselor Iranului, deoarece guvernele europene nu au susținut războiul lui Trump și au susținut o soluție diplomatică, în ciuda faptului că au plătit un preț ridicat la costurile energetice. Acest lucru s-ar putea schimba dacă Iranul va fi prezentat ca o amenințare la adresa securității internaționale, a avertizat el, indicând spre Irak, unde rezoluțiile succesive ale Consiliului de Securitate al ONU au precedat sprijinul european pentru invazia din 2003.

Importanța scutului NATO de la Deveselu

Scutul antirachetă de la Deveselu, parte a sistemului NATO Aegis Ashore, are rolul de a proteja România și aliații europeni împotriva eventualelor atacuri cu rachete balistice provenite din afara spațiului euroatlantic, în special dinspre Iran.

Sistemul utilizează radare și interceptoare SM-3, capabile să distrugă anumite rachete balistice în afara atmosferei.

Acesta are un caracter strict defensiv, nefiind destinat lansării unor atacuri asupra Iranului și neputând intercepta toate tipurile de amenințări, precum dronele sau rachetele de croazieră.

Importanța strategică a bazei a crescut în contextul dezvoltării arsenalului balistic iranian și al tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Deveselu contribuie atât la protecția teritoriului NATO, cât și la descurajarea unor eventuale atacuri asupra Europei. Totuși, Iranul poate percepe această instalație ca pe o componentă a infrastructurii militare americane care îi limitează capacitatea de atac.

Astfel, România, deși nu este parte beligerantă în confruntarea cu Iranul, ocupă o poziție strategică importantă în arhitectura de securitate a SUA și NATO în Europa de Est.

Context

Mohebbi nu a spus dacă Iranul deține deja rachete care depășesc plafonul, dar a adăugat că Iranul își va demonstra capacitățile prin acțiuni, nu prin declarații, deoarece Teheranul și-a înăsprit poziția și s-a orientat către o doctrină militară „ofensivă”.

Anunțul a venit la câteva zile după ce Liderul Suprem Mojtaba Khamenei a avertizat că „orice fel și nivel de amenințare” din partea Statelor Unite sau Israelului va primi un răspuns nelimitat geografic. Mojtaba a spus că Iranul trebuie să pună capăt situației „fără război, fără pace” pe fondul situației volatile a Strâmtorii Hormuz și a blocadei navale americane asupra porturilor iraniene.

De asemenea, vine în contextul în care efortul diplomatic de a pune capăt războiului SUA-Israel împotriva Iranului s-a intensificat, Trump declarând luni că există un „impuls pozitiv” spre încheierea ostilităților militare după discuțiile cu premierul qatarez Sheikh Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani, la Washington, DC.