Bijuteria de la Marea Ionică pe care România nu reușește să o recupereze de aproape 20 de ani: Darul unui rege pentru Nicolae Iorga, revenidat de MAE

Un teren dăruit de regele Albaniei lui Nicolae Iorga, donat apoi statului român și transformat într-un institut de cercetare, se află de decenii în centrul unui dosar de recuperare. Casa Iorga din Saranda, de pe malul Mării Ionice, revine pe agenda diplomatică: ministrul de Externe, Dan Neculăescu, anunță că a stabilit cu omologul albanez pașii următori pentru restituire. Dreptul de proprietate al României a fost recunoscut prin hotărâri judecătorești, însă predarea efectivă a imobilului a rămas blocată.

Dan Neculăescu a discutat vineri, la București, cu ministrul pentru Europa și Afaceri Externe al Albaniei, Ferit Hoxha. Printre subiectele abordate s-a aflat și situația proprietății românești din Saranda.

„Împărtășim obiectivul comun de a readuce «Casa Iorga» din Saranda în proprietatea statului român, astfel încât să redevină cât mai curând simbolul prieteniei noastre”, a transmis șeful diplomației române, într-o postare pe Facebook.

„Am stabilit deja pașii următori pentru atingerea acestui obiectiv”, a adăugat ministrul.

Anunțul confirmă continuarea demersurilor, fără să precizeze o dată a predării efective sau documentele care mai trebuie adoptate.

Darul unui rege, transformat de Iorga într-o proprietate a României

Povestea proprietății începe în perioada interbelică. În 1932, regele Ahmed Zogu al Albaniei i-a oferit lui Nicolae Iorga un teren la Saranda, pe malul Mării Ionice, în semn de recunoștință pentru contribuția istoricului român la cunoașterea istoriei poporului albanez.

Darul regal privea terenul pe care avea să fie construit ulterior institutul, nu clădirea în forma sa de mai târziu.

În 1934, Iorga a donat proprietatea statului român. Acolo a fost ridicat Institutul Român din Albania, cunoscut astăzi sub numele de Casa Iorga.

Instituția a fost gândită ca un loc de cercetare și de apropiere culturală între cele două țări. În timp, destinația sa a fost schimbată, iar România a pierdut controlul efectiv asupra imobilului.

Naționalizată în comunism, vândută unui privat în 1992

Casa Iorga a fost naționalizată în perioada comunistă, apoi vândută unui proprietar privat în 1992.

De atunci, recuperarea proprietății a presupus atât proceduri judiciare, cât și negocieri diplomatice. Potrivit informațiilor prezentate anterior de autoritățile române, hotărâri judecătorești albaneze definitive din 2007 au recunoscut dreptul de proprietate al statului român.

Tocmai aici se află blocajul care a traversat mandatele mai multor miniștri: recunoașterea dreptului în instanță nu a fost urmată de restituirea efectivă.

Miza economică a proprietății a crescut și ea odată cu dezvoltarea turistică a Sarandei, arăta un reportaj „România, te iubesc!”, dedicat demersurilor de recuperare.

Și în primăvară fusese anunțată o foaie de parcurs

Actualul anunț vine după alte asigurări privind deblocarea dosarului.

În luna mai, Oana Țoiu anunța stabilirea unei foi de parcurs pentru recuperarea Casei Iorga, în urma discuțiilor cu partea albaneză.

La acel moment, fostul ministru de Externe invoca hotărârile definitive din 2007 și necesitatea punerii lor în aplicare fără alte amânări.

Declarația lui Dan Neculăescu readuce acum subiectul în prim-plan. Formularea utilizată de ministru — un obiectiv comun și pași următori conveniți — indică însă un proces în desfășurare, nu o retrocedare deja încheiată.

Un termen avansat în discuțiile parlamentare: mai 2027

În paralel cu demersurile diplomatice, subiectul a fost abordat și în cadrul unor întâlniri parlamentare.

Deputatul Răzvan Ciortea a anunțat pe 3 noiembrie, după o vizită la București a unei delegații albaneze conduse de Taulant Balla, că fusese obținut un acord pentru retrocedare. Potrivit comunicatului său, restituirea ar urma să aibă loc în mai 2027. Acest termen nu apare în declarațiile lui Dan Neculăescu citate mai sus.

Pentru România, rezultatul concret va fi recuperarea efectivă a terenului și clădirii, astfel încât proprietatea donată de Nicolae Iorga să poată primi din nou o utilizare în acord cu rolul său cultural.

Până atunci, Casa Iorga rămâne o proprietate cu o istorie neobișnuită: dar regal, donație către statul român, naționalizare, privatizare și aproape două decenii de așteptare după recunoașterea judiciară a drepturilor României.