Alegerea alimentelor nu ține întotdeauna de foame sau de voință. Uneori, deciziile pe care le luăm la supermarket sau cantitatea pe care o mâncăm sunt influențate de lucruri la care nici nu ne gândim: culorile ambalajelor, muzica din jur, greutatea farfuriei sau felul în care arată mâncarea. Cercetările arată că aceste detalii pot fi folosite și în avantajul nostru, pentru a face alegeri mai sănătoase fără să simțim că depunem un efort deosebit, scrie BBC.
Creierul decide dacă îi place mâncarea înainte să o gustăm
Avem tendința să credem că gustul este perceput exclusiv cu ajutorul limbii. În realitate, experiența unei mese implică toate simțurile. Mirosul, aspectul, textura și chiar sunetele contribuie la felul în care percepem alimentele.
Psihologul Charles Spence, specialist în psihologia alimentației la Universitatea Oxford, explică faptul că gustul este rezultatul unei experiențe multisenzoriale. De exemplu, sunetul unei fripturi care sfârâie sau zgomotul produs atunci când deschidem o doză de băutură pot declanșa deja anticiparea plăcerii de a mânca sau de a bea.
Această influență începe înainte ca alimentul să ajungă în gură. Creierul formează așteptări în funcție de informațiile primite prin văz, auz, miros și atingere. Iar aceste semnale nu influențează doar cât de gustoasă ni se pare mâncarea, ci și ce alegem să cumpărăm și cât consumăm.
Cercetările din domeniu arată că putem folosi aceste mecanisme pentru a ne orienta spre produse mai sănătoase. Un prim pas este să înțelegem cât de mult contează aspectul alimentelor.
Ambalajele colorate și rafturile supermarketurilor ne influențează alegerile
Când intrăm într-un magazin, deciziile noastre sunt influențate de felul în care sunt prezentate produsele. Culorile ambalajelor, siglele mărcilor și aspectul lucios al unor pachete pot crea anumite așteptări despre conținutul acestora.
Un studiu menționat în materialul BBC a arătat că participanții au ales mai des imagini cu alimente sănătoase atunci când culorile acestora erau intensificate, chiar și atunci când alternativele mai puțin sănătoase erau prezentate alături. Fenomenul este cunoscut drept salience bias, adică tendința de a acorda mai multă atenție lucrurilor care ies cel mai mult în evidență.
Betina Piqueras-Fiszman, specialistă în marketing și comportamentul consumatorului la Universitatea Wageningen din Olanda, arată că și culoarea ambalajului poate influența felul în care apreciem un produs. Ambalajele maro, verzi și albe sunt asociate mai frecvent cu produse sănătoase, în timp ce roșul, galbenul, movul și suprafețele strălucitoare pot sugera alimente mai indulgente.
Un truc simplu este să nu lăsăm ambalajele atrăgătoare la vedere. Biscuiții și dulciurile păstrate în pachete viu colorate pot fi puse într-un recipient opac. În acest fel, dispare o parte dintre stimulii vizuali care ne-ar putea determina să ronțăim ceva fără să ne fi propus.
Contează și locul în care sunt așezate produsele. Oamenii tind să aleagă mai ușor ceea ce este aproape sau se află direct în câmpul vizual. Comercianții cunosc acest comportament și îl folosesc pentru a încuraja cumpărăturile.
Produsele tentante sunt adesea amplasate lângă casele de marcat, iar cele mai scumpe sunt așezate la nivelul ochilor. Astfel, cumpărătorii pot ajunge să adauge în coș produse pe care nu intenționau să le cumpere.
Pentru a limita această influență, în Anglia au fost introduse restricții privind amplasarea alimentelor bogate în grăsimi, sare și zahăr în apropierea caselor de marcat. În mai multe țări europene au fost introduse și sisteme de etichetare care ajută consumatorii să înțeleagă mai bine caracteristicile produselor.
Cercetările citate arată că îndepărtarea dulciurilor de la casele de marcat poate reduce cumpărăturile impulsive. În schimb, amplasarea fructelor în aceste zone poate încuraja achiziționarea lor.
Farfuria, tacâmurile și felul în care aranjezi mâncarea pot schimba experiența mesei
Nu doar aspectul produselor din magazine contează. Felul în care este servită mâncarea poate schimba inclusiv gustul pe care credem că îl simțim.
Cercetările prezentate de BBC arată că același desert poate fi perceput ca fiind mai dulce atunci când este servit pe o farfurie albă, rotundă, în comparație cu o farfurie neagră, cu forme angulare. Inclusiv forma ambalajelor poate influența preferințele consumatorilor, produsele cu forme rotunjite fiind adesea mai apreciate decât cele cu forme colțuroase.
Greutatea vaselor și a tacâmurilor poate avea, la rândul ei, un efect asupra experienței alimentare. Într-un studiu, participanții au considerat că se vor simți mai sătui dacă vor mânca dintr-un recipient mai greu, chiar înainte să guste mâncarea. Cercetătorii nu au verificat însă dacă senzația de sațietate a fost într-adevăr mai mare după masă.
Alte rezultate sugerează că percepția asupra caracterului sofisticat sau bogat al unui aliment poate influența și cât de sătui credem că suntem. De asemenea, utilizarea tacâmurilor mai grele a fost asociată, în unele cercetări, cu o satisfacție mai mare față de mâncare.
Contează și modul în care arată preparatul în farfurie. Într-un experiment, cercetătorii au aranjat o salată astfel încât să semene cu o pictură a artistului Wassily Kandinsky. Participanții au apreciat preparatul ca fiind mai gustos și au fost dispuși să plătească mai mult pentru aceleași ingrediente, doar pentru că prezentarea era diferită.
Charles Spence recomandă folosirea unei varietăți cât mai mari de frunze și legume colorate. Un preparat care arată proaspăt și atractiv poate deveni mai tentant, inclusiv atunci când conține alimente mai puțin calorice.
Muzica lentă te poate ajuta să mănânci mai încet
Sunetul este un alt element care influențează comportamentul alimentar. Cercetătorii au numit acest fenomen sonic seasoning, adică folosirea sunetelor pentru a modifica felul în care percepem mâncarea.
Ritmul muzicii poate influența viteza cu care mâncăm. Melodiile lente ne pot determina să încetinim ritmul mesei, iar consumul mai lent de alimente poate contribui la reducerea cantității de calorii ingerate.
Muzica poate schimba chiar și felul în care percepem anumite gusturi. Sunetele înalte sunt asociate mai degrabă cu dulceața, în timp ce tonurile joase pot accentua amăreala. Astfel, un aliment dulce, precum caramelele, poate părea mai amar atunci când este consumat în timp ce ascultăm anumite sunete grave.
Aceste descoperiri au fost folosite inclusiv de unele companii care aleg muzică specială pentru a completa sau intensifica experiența oferită de produsele lor.
Un alt aspect important este evitarea distragerilor în timpul mesei. Televizorul și telefonul mobil ne pot îndepărta atenția de la ceea ce mâncăm. În plus, ascultarea sunetelor din natură poate încuraja alegeri alimentare mai prietenoase cu mediul.
Cum poți reduce caloriile fără să micșorezi porția de mâncare
O altă strategie prezentată de cercetători pornește de la densitatea energetică a alimentelor, adică numărul de calorii raportat la o anumită cantitate de mâncare.
Studiile arată că oamenii tind să consume volume relativ asemănătoare de alimente, chiar dacă acestea au valori calorice diferite. Prin urmare, reducerea densității energetice poate permite păstrarea unei porții satisfăcătoare, dar cu mai puține calorii.
Barbara Rolls, profesoară de științe nutriționale la Universitatea de Stat din Pennsylvania, a cercetat această abordare. Rezultatele prezentate de BBC arată că participanții au continuat să se simtă la fel de sătui atunci când densitatea energetică a meselor a fost redusă cu până la 25%.
Modificarea a fost realizată prin adăugarea unor legume pasate, precum conopida sau spanacul. Volumul și gustul preparatelor au rămas asemănătoare, iar participanții nu au remarcat schimbarea, deși au consumat mai puține calorii.
Ideea nu este să reducem neapărat dimensiunea porției, ci să modificăm compoziția acesteia astfel încât aceeași cantitate de mâncare să furnizeze mai puțină energie.
De ce mai vrem desert chiar și atunci când suntem sătui
Unul dintre cele mai interesante mecanisme descrise în articol este efectul numit dessert-stomach, tradus aproximativ prin „stomacul pentru desert”.
Chiar și atunci când nu ne mai este foame, simpla vedere a unui desert ne poate trezi dorința de a-l mânca. Cercetările recente menționate de BBC arată că stimulii vizuali pot declanșa pofta pentru anumite alimente chiar și după ce senzația de sațietate a apărut.
Psihologul Charles Spence atrage atenția că oamenii nu mănâncă întotdeauna pentru că le este foarte foame. De multe ori, deciziile sunt influențate de ceea ce văd, aud și miros.
Toate aceste observații arată cât de mult contează simțurile în relația noastră cu mâncarea. De la alegerea produselor din supermarket până la modul în care aranjăm masa sau muzica pe care o ascultăm, detaliile aparent nesemnificative ne pot influența comportamentul alimentar.
Uneori, pentru a face alegeri mai bune, nu este nevoie doar de mai multă disciplină. Este suficient să înțelegem ce ne determină să mâncăm și să folosim aceste mecanisme în avantajul nostru.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .