„Batjocura cardului de identitate” – Claudiu Târziu acuză o nouă lovitură pentru românii care nu vor buletine cu cip

Europarlamentarul Claudiu Târziu, președintele Partidului Acțiunea Conservatoare, critică dur modul în care autoritățile române au implementat cărțile electronice de identitate și acuză PSD, PNL, USR și UDMR că încearcă să elimine posibilitatea cetățenilor de a opta pentru documente fără cip după anul 2031. Politicianul susține că statul a cheltuit cel puțin 41 de milioane de euro în 15 ani pentru un sistem care continuă să provoace dificultăți și ridică semne de întrebare privind protecția datelor personale.

Într-un articol publicat pe site-ul său, sub titlul „Batjocura cardului de identitate”, Claudiu Târziu reclamă respingerea de către Senat a unei inițiative legislative care ar fi permis eliberarea cărților de identitate fără cip și după 31 august 2031.

Europarlamentarul susține că decizia senatorilor reprezintă o restrângere a libertății de alegere și critică partidele care au votat împotriva proiectului.

„România a cheltuit 15 ani și cel puțin 41 de milioane de euro pe o carte de identitate cu cip, care mai mult încurcă decît ajută”, afirmă Târziu, care consideră că documentul electronic continuă să fie respins de o categorie importantă de cetățeni.

PSD, PNL, USR și UDMR, criticate pentru votul din Senat

Potrivit europarlamentarului, Senatul a respins, pe 29 octombrie, propunerea legislativă care urmărea să păstreze posibilitatea obținerii unei cărți de identitate simple după august 2031.

Târziu arată că împotriva inițiativei au fost exprimate 56 de voturi, majoritatea provenind de la reprezentanții PSD, PNL, USR și UDMR.

Proiectul, inițiat de un parlamentar neafiliat, nu urmărește eliminarea documentelor electronice, ci menținerea unei alternative pentru persoanele care refuză utilizarea cipului. Actul simplu ar urma să fie valabil exclusiv pe teritoriul României, să includă domiciliul titularului și să nu conțină amprente sau componente digitale. Costurile ar fi suportate integral de solicitant.

Inițiativa se află acum la Camera Deputaților, care are rol decizional, iar comisiile parlamentare trebuie să se pronunțe până pe 18 noiembrie.

Târziu contestă și argumentele invocate pentru respingerea proiectului. El afirmă că fostul Guvern Bolojan a emis un aviz negativ, motivând impactul asupra deficitului bugetar, deși inițiativa prevede recuperarea integrală a cheltuielilor prin taxele achitate de cetățeni.

Politicianul critică și poziția Consiliului Economic și Social, care a invocat investițiile realizate deja în infrastructura necesară documentelor electronice.

„Nu cetățeanul există ca să justifice investiția. Investiția există ca să-l servească pe cetățean”, susține europarlamentarul.

Milioane de euro investite și termene amânate timp de 15 ani

Claudiu Târziu trece în revistă întârzierile înregistrate de proiectul cărților electronice de identitate, amintind că Ministerul Afacerilor Interne anunțase încă din 2010 introducerea acestora începând cu 1 ianuarie 2011.

Termenul a fost ulterior mutat în 2014, iar în 2015 autoritățile nu stabiliseră încă forma finală a documentului. O nouă lege a fost elaborată în 2017 și promulgată în 2020.

România nu a respectat nici termenul european din august 2021, limitându-se inițial la un proiect-pilot desfășurat la Cluj, unde au fost eliberate 1.272 de documente în primele șapte luni.

Emiterea la scară largă a început abia pe 20 martie 2025.

În privința finanțării, Târziu afirmă că alocarea din PNRR a fost redusă succesiv de la 200 de milioane de euro la 150 de milioane și ulterior la 129 de milioane de euro, din care ar fi fost utilizată aproximativ o treime.

Și obiectivele privind numărul documentelor emise au fost modificate, de la cinci milioane la 3,5 milioane, apoi la 2,1 milioane. Până în august 2026, numărul cărților electronice eliberate ajunsese la 2,36 milioane, depășind astfel ultima țintă stabilită.

Buletinul electronic, criticat pentru birocrația pe care ar fi trebuit să o elimine

O altă problemă semnalată de președintele Acțiunea Conservatoare privește dificultățile întâmpinate de cetățenii care utilizează noile documente.

Târziu atrage atenția că domiciliul nu mai este înscris pe cartea electronică de identitate, informația fiind stocată pe cip. În lipsa echipamentelor necesare citirii acestuia, mai multe instituții au solicitat cetățenilor documente suplimentare pentru dovedirea adresei.

Printre instituțiile menționate se numără primăriile, ANAF, Casa Națională de Pensii Publice, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și CFR Călători.

Europarlamentarul susține că legea obligă instituțiile să achiziționeze cititoare, dar nu stabilește sancțiuni pentru nerespectarea obligației.

El reclamă și dificultățile legate de utilizarea semnăturii electronice, de actualizarea datelor în sistemele bancare și în registrele oficiale, precum și de necesitatea folosirii unor coduri PIN, aplicații și echipamente speciale.

Potrivit politicianului, Guvernul a recunoscut în martie 2026 existența a 21 de probleme semnalate de cetățeni, unele fiind în curs de rezolvare. Între timp, băncile au primit acces la registrul populației și nu mai solicită certificatul de domiciliu.

Târziu amintește și că, după perioada în care documentele au fost eliberate gratuit prin finanțarea europeană, costul unei cărți electronice de identitate a ajuns la 70 de lei, începând cu 1 iulie 2026.

Temeri privind securitatea datelor personale

Președintele Acțiunea Conservatoare ridică și problema protejării informațiilor biometrice și a datelor personale stocate în sistemele informatice ale statului.

Pentru a-și argumenta îngrijorările, acesta invocă mai multe incidente de securitate cibernetică, printre care atacul ransomware care a afectat 26 de spitale în februarie 2024, compromiterea unor sisteme ale Administrației Naționale „Apele Române” în decembrie 2025 și problemele informatice ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară din iulie 2026.

Târziu amintește și accesarea neautorizată a datelor unor utilizatori ai Depozitarului Central, precum și incidente informatice din Republica Moldova și Estonia.

De asemenea, citând anchete publicate de Jurnalul, europarlamentarul susține că Direcția Generală de Protecție Internă a MAI participă la securizarea cărților electronice cu echipamente achiziționate de la RASIROM, într-un contract de peste 9,5 milioane de euro, finanțat prin PNRR.

„Nu spun că cineva ne urmărește prin buletin. Spun că un om liber are dreptul să nu ofere nimănui tentația”, afirmă Claudiu Târziu.

Claudiu Târziu invocă libertatea de conștiință și dreptul la viață privată

Europarlamentarul consideră că introducerea obligatorie a documentelor electronice ar putea intra în conflict cu libertatea de conștiință și dreptul la viață privată, garantate de Constituție.

În argumentația sa, acesta amintește avertismentele formulate în 2010 de Institutul pentru Politici Publice cu privire la colectarea sistematică a datelor biometrice.

Târziu face și o paralelă cu practicile de supraveghere din perioada comunistă, susținând că extinderea controlului statului este adesea justificată prin argumente legate de siguranță și eficiență.

El oferă drept exemplu Marea Britanie, unde un sistem de cărți de identitate asociat unui registru biometric, introdus în 2006, a fost eliminat patru ani mai târziu.

În opinia sa, autoritățile ar trebui să țină cont și de persoanele care nu dispun de telefoane inteligente, nu sunt familiarizate cu tehnologia sau au obiecții de conștiință față de documentele electronice.

„Digitalizarea e un serviciu. Nu o obligație. Cînd un serviciu devine obligatoriu, nu mai e serviciu, e constrîngere”, afirmă europarlamentarul.

În final, Claudiu Târziu le cere deputaților să reconsidere decizia Senatului și să permită păstrarea cărților de identitate fără cip și după 2031.

„Deputații au acum ocazia să repare ce au stricat senatorii. Vom vedea cîți dintre ei mai cred că libertatea include și dreptul de a spune nu”, își încheie politicianul mesajul.