Schimbare majoră pentru milioane de angajați: Salariul minim ar putea sări de 5.000 de lei, iar taxele ar putea fi reduse

Salariul minim brut pe economie ar putea crește în 2027 până la 5.079 de lei, potrivit unuia dintre cele trei scenarii analizate de Ministerul Muncii. Ministrul Florin Manole a prezentat miercuri seara, la Antena 3 CNN, variantele aflate în discuție, care prevăd majorări cuprinse între 268 și 754 de lei față de nivelul actual. Oficialul a precizat că decizia finală va fi luată după consultările cu sindicatele și patronatele, care urmează să se desfășoare în cursul lunii noiembrie. Manole a dezvăluit și existența unei propuneri privind reducerea taxelor pe salariul minim, astfel încât angajații să primească mai mulți bani, fără creșterea corespunzătoare a costurilor suportate de firme.

În prezent, salariul minim brut pe economie este de 4.325 de lei, nivel stabilit începând cu 1 iulie 2026. Pentru anul viitor, Ministerul Muncii a elaborat trei variante de majorare, pe baza indicatorilor macroeconomici și a mecanismului legal de actualizare a salariului minim.

Potrivit datelor prezentate în emisiune, cele trei scenarii sunt:

• Scenariul 1 – 4.593 de lei brut, prin aplicarea formulei prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 35/2025. Ar reprezenta o creștere de 268 de lei, respectiv aproximativ 6,2%.

• Scenariul 2 – 4.884 de lei brut, echivalentul a 50% din câștigul salarial mediu brut prognozat. Majorarea ar fi de 559 de lei, respectiv aproximativ 12,9%.

• Scenariul 3 – 5.079 de lei brut, echivalentul a 52% din câștigul salarial mediu brut prognozat. Creșterea ar ajunge la 754 de lei, respectiv aproximativ 17,4%.

Sumele reprezintă salariul brut, nu banii pe care angajații îi vor primi efectiv în mână. Creșterile nete vor depinde inclusiv de regimul fiscal aplicabil anul viitor.

Manole: Decizia privind salariul minim va fi discutată în noiembrie

Florin Manole a explicat că Ministerul Muncii a transmis deja studiul privind actualizarea salariului minim către partenerii sociali, urmând ca variantele să fie dezbătute în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social.

Ministrul a subliniat că, deocamdată, nu există un acord asupra vreunuia dintre cele trei scenarii.

„În primul rând, și aici vreau să fac un disclaimer, este vorba despre o procedură legală pe care eu va trebui și o voi respecta. Procedura legală spune așa: Institutul Național de Statistică ne oferă niște indicatori macroeconomici. Formula de la pensii pot s-o spun oricui, formula aritmetică, matematică, de la salariul minim e mult mai complicată pentru mine, un absolvent de istorie. Dar vă zic că, după aplicarea formulei, conform studiului respectiv, avem aceste cifre raportate la câștigul salarial mediu brut”, a declarat Manole.

Oficialul a precizat că Ministerul Muncii trebuie să prezinte rezultatele studiului sindicatelor și patronatelor înainte de adoptarea unei hotărâri de Guvern.

„Nu este cazul în acest an, sindicatele au spus că da, trebuie să existe o creștere. N-a fost încă vreo discuție despre vreunul dintre scenarii. Deocamdată suntem înainte de Consiliul Național Tripartit, acolo unde sindicatele și patronatele își vor spune părerile oficiale. Presupun că prima discuție va fi despre dacă, pentru că patronatele s-au opus în mulți ani creșterii salariului minim pe economie și sindicatele, evident, întotdeauna au fost”, a afirmat ministrul.

Manole a precizat că reuniunea Consiliului Național Tripartit ar urma să aibă loc în luna noiembrie, iar până atunci vor continua discuțiile separate cu reprezentanții angajatorilor și ai salariaților.

În acest moment, nu este stabilită nici data exactă de la care ar urma să se aplice noul salariu minim. Sindicatele solicită o majorare de la 1 ianuarie 2027, în timp ce Guvernul trebuie să analizeze și efectele asupra mediului economic.

Ministrul Muncii ar vrea un salariu minim chiar mai mare de 5.000 de lei

Întrebat care dintre cele trei scenarii este preferatul său, Florin Manole a evitat să indice o cifră exactă, afirmând că obiectivul principal trebuie să fie creșterea puterii de cumpărare.

„Eu îmi doresc orice scenariu care duce la creșterea puterii de cumpărare a cetățeanului”, a declarat ministrul.

În timpul emisiunii, realizatorul a pledat pentru stabilirea salariului minim la 5.000 de lei, în contextul împlinirii a 20 de ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2027.

Florin Manole a sugerat că nivelul salariului minim ar trebui să fie chiar mai ridicat, dacă ar fi raportat la necesitățile reale ale unei persoane.

„Salariul minim trebuie, într-un scenariu ideal, să fie chiar mai mult. Dacă este să ne uităm la un referențial care se numește coșul minim de consum pentru un trai decent”, a afirmat ministrul Muncii.

Salariul minim reprezintă una dintre principalele teme de dispută între sindicate, patronate și Guvern, pe fondul creșterii costului vieții și al dificultăților economice cu care se confruntă companiile.

Propunere surpriză a patronatelor: reducerea taxelor pe salariul minim

O variantă suplimentară aflată în discuție nu vizează doar majorarea salariului brut, ci și reducerea fiscalității muncii.

Florin Manole a dezvăluit că reprezentanții IMM România i-au propus, chiar miercuri, să analizeze posibilitatea unei reduceri a taxelor și contribuțiilor aferente salariului minim.

Scopul ar fi ca salariații să primească mai mulți bani net, fără ca firmele să suporte o creștere echivalentă a cheltuielilor cu personalul.

„Am început deja să am discuții unu la unu cu fiecare dintre patronate, cu fiecare dintre sindicate și sunt, într-adevăr, scenarii maximaliste din partea unora, dar sunt și scenarii mai puțin obișnuite pentru discuțiile din ultimii ani. De exemplu, IMM România mi-a propus astăzi, că azi-dimineață am avut discuție cu ei, să evaluăm o scădere de taxare pe salariul minim, care să însemne mai puțină povară pentru companii și mai mulți bani net pentru salariat”, a declarat Manole.

Ministrul a recunoscut că o asemenea variantă ar avea implicații asupra veniturilor bugetare, motiv pentru care ar necesita și acordul Ministerului Finanțelor, condus de Alexandru Nazare.

„Sigur că da. Este o problemă cu Alexandru Nazare. Păi, deocamdată, nu avem probleme cu el”, a răspuns Manole, în contextul discuției despre diminuarea încasărilor statului.

Oficialul a arătat că principalul avantaj al unei asemenea măsuri ar fi faptul că atât angajatorul, cât și angajatul ar putea beneficia de pe urma reducerii fiscalității.

Totodată, ministrul a dezvăluit că sindicatele au avansat și alte propuneri, inclusiv modificarea modului de repartizare a contribuțiilor sociale între angajat și angajator.

„Deocamdată suntem în situația de a primi toate propunerile și de la sindicate, și de la patronate. Sunt sindicate care, domnul Hossu a revenit cu ideea justificată de a trece din contribuții de la angajat la angajator. Deci sunt tot felul de scenarii. Ele toate trebuie ascultate, trebuie discutate în Consiliul Național Tripartit”, a explicat Florin Manole.

Ministrul Muncii: Problema competitivității economiei nu este salariul, ci prețul energiei

Florin Manole a abordat și argumentele patronatelor privind riscul ca majorarea salariului minim să afecteze competitivitatea companiilor românești.

Ministrul a susținut că, în discuțiile purtate miercuri cu reprezentanții investitorilor străini, principala problemă semnalată nu a fost creșterea salariilor, ci scumpirea energiei.

„Chiar astăzi-seară am avut discuții cu camerele de comerț străine în România, evident, împreună cu mai mulți investitori străini, și premierul a condus această discuție. Toată lumea a spus că pierderea de competitivitate pe care o are economia românească astăzi nu vine neapărat din creșterea costului cu forța de muncă, ci, în primul rând, din creșterea costului cu energia”, a afirmat ministrul.

Potrivit acestuia, costurile energetice reprezintă o presiune importantă asupra companiilor, ceea ce complică discuțiile privind salariile și perspectivele de dezvoltare economică.

În cadrul emisiunii a fost ridicată și problema veniturilor obținute de stat din sectorul energetic, în contextul scumpirii electricității.

Ministrul Muncii nu a contrazis observațiile privind beneficiile financiare ale statului din acest sector, însă a evitat să se pronunțe asupra unor eventuale măsuri suplimentare de compensare.

„Nu am cum să vă contrazic, că cifrele sunt publice, dar nici nu vreau să fiu ministrul Energiei astăzi. Sunt ministrul Muncii”, a declarat Florin Manole.

Ce prevede legislația privind salariul minim european

Discuțiile privind majorarea salariului minim au loc în contextul aplicării mecanismului național instituit după transpunerea Directivei europene 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.

Hotărârea Guvernului nr. 35/2025 stabilește procedura de actualizare a salariului minim, luând în calcul indicatori precum inflația prognozată, productivitatea muncii și evoluția câștigului salarial mediu brut.

Actul normativ prevede și un interval orientativ de 47%-52% din câștigul salarial mediu brut pentru evaluarea caracterului adecvat al salariului minim.

Este important de precizat că directiva europeană nu impune tuturor statelor membre un salariu minim identic și nici atingerea automată a pragului de 50% din salariul mediu brut. Acesta reprezintă o valoare de referință orientativă, utilizată pentru evaluarea nivelului salariilor.

În România, mecanismul legal presupune consultarea partenerilor sociali și negocierea nivelului salariului minim, urmând ca valoarea finală să fie stabilită prin hotărâre de Guvern.