Trump schimbă tonul față de Iran, după ce a pierdut alegerile: sărbătoare în stradă la Teheran

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că armata americană nu are nevoie să folosească arme nucleare împotriva Iranului, care a fost deja grav slăbit de loviturile anterioare. Schimbarea de ton apare și în contextul în care republicanii au pierdut alegerile din SUA în fața democraților.

Schimbarea de ton

„Nu am nevoie. Le-am depășit deja, cu 90%. Deci nu am nevoie de ele”, a spus Trump ca răspuns la o întrebare într-un interviu acordat publicației Politico.

Întrebat dacă intenționează să escaladeze acțiunile împotriva Iranului, președintele a asigurat că va alege o cale de acțiune care să răspundă cel mai bine intereselor Statelor Unite.

În același timp, a recunoscut că mulți consideră situația din jurul Iranului ca fiind motivul creșterii prețurilor la petrol.

Totuși, Trump și-a exprimat încrederea că a făcut ceea ce trebuia intrând într-un conflict cu Iranul, exprimând încrederea că decizia sa, pe termen lung, va aduce beneficii atât Statelor Unite, cât și întregii lumi.

Cu o zi înainte, The New York Times, citând surse, a scris că Comandamentul Central al Forțelor Armate ale SUA a pregătit un plan de atac asupra Iranului, care ar putea fi implementat chiar miercuri.

Dar Trump a declarat ulterior într-un interviu pentru Financial Times că nu plănuia încă să lanseze noi atacuri asupra Iranului, dar dacă era necesar, era pregătit să o facă.

A dat vina pe Iran

Preşedintele Donald Trump a recunoscut miercuri că războiul pe care SUA şi Israel l-au declanşat împotriva Iranului a jucat un rol în înfrângerea zdrobitoare suferită de partidul său la alegerile pentru Congres de la jumătatea mandatului prezidenţial, în urma cărora democraţii au câştigat controlul asupra Camerei Reprezentanţilor şi Senatului, relatează Reuters, conform News.ro.

„Cred că o parte din vină o poartă Iranul”, a declarat Trump într-un interviu acordat Fox News.

„Iranul a fost o parte din problemă”, a mai spus el într-o declaraţie separată pentru The Wall Street Journal.

Însă, în ciuda înfrângerilor republicanilor de marţi – şi a promisiunii sale din campanie că nu vor fi „războaie noi” – Trump şi-a menţinut decizia de a ataca Iranul. „Am făcut ce trebuia”, a declarat el în interviul acordat ziarului Wall Street Journal. „Aş face-o din nou”, a asigurat el.

Războiul, aflat acum în a noua lună, a fost nepopular în rândul americanilor încă de la început.

În campania electorală, candidaţii democraţi din toată ţara au dat vina pe acest conflict pentru creşterea preţului benzinei şi a altor bunuri.

Trump a prezentat obiective şi termene pentru război care s-au schimbat, ameninţând pe rând că va intensifica atacurile militare ale SUA şi afirmând că ar putea pune capăt conflictului în orice moment.

La Teheran, rezultatele alegerilor din SUA au fost întâmpinate cu satisfacţie. „Americanii au spus NU RĂZBOIULUI, iar noi susţinem acest mesaj”, a declarat miercuri pe X preşedintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf.

Sărbătoare în Iran

Iranul a sărbătorit miercuri 47 de ani de la ocuparea ambasadei americane de la Teheran, cu numeroase marşuri în toată ţara şi cu un personaj căruia i-au acordat toată atenţia, preşedintele american Donald Trump, pe fondul temerilor că acesta ar putea relua atacurile aeriene împotriva Iranului, chiar dacă republicanii săi au pierdut alegerile intermediare, relatează agenţia EFE, conform Agerpres.

„Îl vom ucide pe Trump”, se putea citi pe numeroase pancarte în faţa clădirii unde a fost ambasada SUA la Teheran până la ocuparea acesteia de către studenţi în timpul Revoluţiei Islamice pe 4 noiembrie 1979, clădire ce găzduieşte acum un muzeu denumit „Cuibul Spionilor” şi care a rămas un simbol al ostilităţii dintre cele două ţări.

Alte pancarte ilustrau un glonţ străpungând bretonul blond al preşedintelui Trump sau îl arătau pe acesta după gratii ori legat cu lanţuri, plus o multitudine de alte caricaturi care-l ridiculizau pe liderul de la Casa Albă, inclusiv una care-i dădea imaginea unui porc, toate acestea în mijlocul obişnuitelor slogane de „Moarte Americii!” şi „Moarte Israelului!”.

Au fost de asemenea abundente imaginile cu liderul suprem iranian, ayatollahul Mojtaba Khamenei, care nu a apărut încă în public de când i-a luat locul în martie predecesorului şi tatălui său, Ali Khamenei, ucis de bombardamentele americano-israeliene. Într-una dintre aceste imagini liderul suprem iranian era înfăţişat ţintind sfidător cu un pistol-mitralieră AK-47.

47 de ani de la criza ostaticilor

Ocuparea ambasadei americane de la Teheran, urmată de criza ostaticilor, când 52 de diplomaţi americani au fost ţinuţi acolo captivi 444 de zile, au declanşat între Iran şi SUA tensiuni care nu au fost stinse nici până în prezent şi au atins un punct culminant anul acesta pe 28 februarie, când SUA şi Israelul au lansat un război împotriva Iranului.

Acum, la Teheran, mulţi locuitori se tem de o reluare a atacurilor aeriene împotriva ţării lor, dar înfrângerea republicanilor la alegerile intermediare din SUA, în urma cărora Trump a pierdut majoritatea în ambele camere ale Congresului, este considerată o victorie iraniană.

„Faptul că Trump a fost umilit prin înfrângerea electorală este o victorie pentru poporul nostru”, spune Masume, o participantă în vârstă de 34 de ani la marşul de la Teheran.

„Cred că singura cale de urmat este să rezistăm în continuare cu fermitate până când inamicul îşi va da seama că nu poate obţine nimic cu atitudinea sa arogantă”, adaugă ea, referindu-se la perspectiva reluării războiului.

Şi oficialii iranieni şi-au manifestat bucuria după înfrângerea republicanilor în alegerile de la jumătatea mandatului, interpretând-o ca pe o respingere de către electoratul american a războiului împotriva ţării lor.

„Fie din conştiinţă, fie din cauza costului vieţii, americanii au spus nu războiului şi susţinem acest mesaj”, crede preşedintele parlamentului de la Teheran, Mohammad Bagher Ghalibaf, care este de asemenea negociatorul-şef al Iranului.

Iranul şi SUA au intensificat în ultima săptămână negocierile indirecte, mediate de Qatar, pentru a găsi o ieşire din război, dar până acum nu au ajuns la un acord.

Secretarul Consiliului Suprem de Securitate Naţională al Iranului, Mohsen Rezaei, a declarat marţi că răspunsul Washingtonului la ultima propunere a Teheranului de a pune capăt războiului „a fost neconvingător” şi a cerut părţii americane să abordeze „pe deplin şi explicit cele şapte condiţii puse de Iran”.

Aceste condiţii includ încetarea războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban, deblocarea activelor iraniene îngheţate în ţările terţe, ridicarea sancţiunilor petroliere şi încetarea blocadei americane impuse porturilor şi navelor iraniene, printre altele.

Negocierile asupra programului nuclear al Iranului ar putea începe numai după îndeplinirea acestor condiţii şi Teheranul nu va accepta „cererile excesive” ale Washingtonului, a declarat pentru Reuters încă un oficial iranian, care a cerut să nu fie precizat.