Trump, anunț-surpriză privind Israelul, chiar în ziua alegerilor. Ar marca o schimbare istorică în politica americană

Președintele Donald Trump este, probabil, cel mai favorabil Israelului dintre președinții americani din epoca modernă. Tocmai de aceea, anunțul său din ziua alegerilor, potrivit căruia Statele Unite vor pune capăt ajutorului anual de aproape 4 miliarde de dolari acordat Israelului, a provocat o surpriză uriașă, relatează CNN.

Totuși, așa cum se întâmplă adesea în cazul lui Trump, declarația făcută la Fox News a fost lipsită de detalii și dificil de interpretat. În practică, efectele deciziei ar putea fi mai puțin importante decât sugerează anunțul inițial.

Cu toate acestea, mișcarea lui Trump reprezintă o nouă evoluție interesantă în relația sa cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, partenerul său în războiul împotriva Iranului, conflict care amenință perspectivele electorale ale republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului, desfășurate marți.

Anunțul vine într-un moment politic crucial, în condițiile în care Israelul traversează o perioadă de incertitudine după ce alegerile de săptămâna trecută nu au produs un câștigător clar, iar viitorul politic al lui Netanyahu rămâne neclar.

Nici contextul politic intern din Statele Unite nu poate fi ignorat. Într-un anumit sens, Trump pare să admită că democrați precum senatorul de Michigan Abdul El-Sayed au un argument valid, sugerând că sprijinul financiar acordat Israelului devine tot mai dificil de susținut din punct de vedere politic în SUA.

Această evoluție evidențiază o ruptură extraordinară în consensul bipartizan de lungă durată de la Washington privind sprijinul pentru Israel.

Problema depășește modul în care o eventuală nouă majoritate democrată în Camera Reprezentanților sau în Senat ar gestiona această chestiune după alegerile de marți.

Anunțul indică începutul unei noi perioade de incertitudine pentru Israel. Netanyahu a fost apropiat de republicanii de la Washington de-a lungul mai multor administrații, însă reacția sa la atacurile teroriste comise de Hamas la 7 octombrie 2023, prin operațiunile militare desfășurate în Gaza, a provocat o opoziție internă semnificativă în Statele Unite.

Trump provoacă agitație în ziua alegerilor

Lui Trump îi place să surprindă, prin urmare, este posibil ca anunțul făcut de acesta într-un interviu acordat Fox News să fi reprezentat o manevră politică într-o zi în care numeroși republicani se temeau de o înfrângere severă la urne.

Declarația sa a părut să îi surprindă chiar și pe prezentatorii Fox News.

„Am încheiat un acord prin care acordăm Israelului 4 miliarde de dolari pe an și, în urmă cu câteva luni, am convenit să oprim acest lucru… Ei sunt de acord, pentru că, știți, au devenit o țară foarte prosperă”, a declarat Trump.

Președintele a adăugat că Statele Unite îi vor ajuta pe israelieni dacă aceștia vor avea nevoie.

„Dar, până la sfârșitul acestui an, nu vom mai plăti Israelului”, a afirmat el.

Președintele părea să facă referire la ajutorul militar anual acordat Israelului de Statele Unite, care se ridică la puțin sub 4 miliarde de dolari, în baza unui acord încheiat în 2016, în timpul administrației fostului președinte Barack Obama.

Acordul este programat să rămână în vigoare până la sfârșitul anului 2028.

Cea mai mare parte a fondurilor este utilizată pentru achiziționarea de arme și echipamente destinate forțelor armate israeliene, exclusiv de la producători americani. Prin urmare, acordul are implicații importante pentru companiile și locurile de muncă din Statele Unite.

Atenția se îndreaptă acum către modul în care va arăta în viitor cooperarea militară dintre SUA și Israel.

Într-un interviu acordat publicației The Economist în ianuarie, Netanyahu a declarat că dorește să reducă treptat ajutorul militar american acordat Israelului, pe parcursul următorilor zece ani, precizând că această schimbare era deja în pregătire.

Este dificil de stabilit dacă declarația făcută marți de Trump înseamnă că ajutorul american va fi oprit imediat. O asemenea decizie ar fi importantă, dar nu ar reprezenta neapărat o ruptură strategică între cei doi aliați.

Analiști de politică externă care au lucrat atât în administrații republicane, cât și democrate au susținut că Israelul dispune în prezent de o economie suficient de puternică pentru a-și putea achiziționa echipamente militare fără ajutor financiar american.

Israelul și palestinienii au devenit o temă de politică internă în SUA

Anunțul lui Trump a venit în timp ce zeci de milioane de americani votau, după o campanie electorală care a evidențiat cât de strâns s-a legat problema israeliano-palestiniană de politica internă americană.

A fost remarcabil faptul că Trump a părut să reacționeze la opoziția față de ajutorul american pentru Israel exprimată de democrați precum El-Sayed, pe care anterior îl atacase printr-o serie de declarații cu caracter anti-musulman.

Democratul din Michigan a susținut că americanii plătesc mai mult pentru alimente din cauza unui război pe care Statele Unite îl poartă la cererea Israelului.

„De ce ar trebui să suportăm atacurile unor nebuni precum El-Sayed, când ei (Israelul) nu au nevoie de acești bani?”, a declarat Trump pentru emisiunea Fox & Friends.

„Este un argument politic nefavorabil, pentru că cineva ar putea spune: «De ce nu dăm tuturor câte 4 miliarde de dolari?»”, a adăugat președintele.

Problema Israelului a provocat, în weekend, o confruntare între El-Sayed și fosta sa contracandidată din alegerile primare democrate, Haley Stevens, care ulterior și-a declarat sprijinul pentru rivalul său republican, Mike Rogers.

Stevens a criticat o reclamă realizată de un influencer de stânga, în care un cuplu aflat într-un supermarket atribuia Israelului creșterea prețurilor.

El-Sayed a condamnat reclama, iar echipa sa de campanie a precizat că materialul nu avea nicio legătură cu aceasta.

Totuși, disputa a ilustrat diviziunile profunde privind Israelul, care ar putea complica activitatea unor eventuale noi majorități democrate în Congres.

Progresiștii ar putea interpreta schimbarea de poziție a lui Trump drept o confirmare a propriilor argumente.

„Chiar și un ceas stricat arată ora corectă de două ori pe zi”, a declarat marți El-Sayed, potrivit Wall Street Journal.

Alții susțin însă că criticile la adresa guvernului israelian depășesc prea des limita și se transformă în antisemitism, acuzație respinsă de candidați precum El-Sayed.

Trump ar putea urmări, de asemenea, să obțină un avantaj politic personal.

Încetarea ajutorului american pentru Israel ar fi în concordanță cu principiul său „America First” și cu opoziția față de utilizarea resurselor financiare americane pentru sprijinirea altor state.

Argumentul potrivit căruia fondurile economisite ar putea fi folosite pentru reducerea deficitului bugetar este însă mai puțin convingător, având în vedere creșterea puternică a datoriei publice în timpul celor două mandate ale sale.

Potrivit unui sondaj Quinnipiac publicat în iunie, 48% dintre respondenți au considerat că Statele Unite sprijină prea mult Israelul, 38% au apreciat că nivelul sprijinului este adecvat, iar doar 7% au afirmat că Washingtonul nu oferă suficient sprijin.

A fost cel mai ridicat procent al celor care consideră că SUA sprijină excesiv Israelul de când Quinnipiac a început să adreseze această întrebare, în ianuarie 2017.

O altă dovadă a schimbării de atitudine față de Israel în rândul democraților vine din partea lui Rahm Emanuel, fost șef de cabinet al Casei Albe în timpul administrației Obama și posibil candidat la alegerile prezidențiale din 2028.

Într-un discurs susținut la Tel Aviv la începutul acestui an, Emanuel s-a pronunțat împotriva ajutorului militar american necondiționat pentru Israel și a cerut redefinirea relației dintre cele două țări.

Într-un anumit sens, ar putea fi avantajos din punct de vedere politic pentru Israel să își separe deciziile și achizițiile militare de disputele tot mai polarizante din politica internă americană.

Astfel, Israelul ar avea libertatea de a decide singur ce echipamente militare să cumpere.

În practică, însă, este puțin probabil ca statul israelian să se orienteze către producătorii europeni, având în vedere nemulțumirea publică puternică din Europa față de situația din Gaza.

Posibilitatea achiziționării de echipamente rusești sau chinezești pare și mai puțin realistă, ținând cont de opoziția aproape sigură a Statelor Unite.

Aceste scenarii evidențiază însă o altă problemă pentru Israel, în cazul în care țara va continua să reprezinte un subiect controversat în politica americană.

Președinții SUA pot autoriza vânzări de armament către state străine, iar membrii Congresului pot încerca să le blocheze. Totuși, în acest caz, șansele formării unor majorități suficient de mari pentru a depăși un veto prezidențial par reduse.

Există însă și o altă posibilitate îngrijorătoare pentru susținătorii Israelului: ostilitatea politică ar putea contribui la alegerea unui președinte, republican sau democrat, mai puțin dispus să susțină nevoile de securitate națională ale Israelului decât Trump, fostul președinte Joe Biden sau predecesorii acestora.