Biserica Ortodoxă sărbătorește Înălțarea Sfintei Cruci
Înălțarea Sfintei Cruci, ce se celebrează anual pe 14 septembrie, este cea mai veche sărbătoare creștină dedicată venerării lemnului sacru. Această zi este cunoscută popular și sub denumirile Cârstovul Viilor și Ziua Șarpelui, subliniind semnificațiile culturale ale momentului.
Importanța istorică a zilei
Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci amintește de suferințele și moartea Mântuitorului Iisus Hristos pe Golgota, motiv pentru care este marcată printr-un post sever. Aceasta semnalează, de asemenea, tranziția de la vară la toamnă. Dintre evenimentele semnificative ce au marcat istoria Sfintei Cruci se numără descoperirea crucii pe care Mântuitorul a fost răstignit, realizată de episcopul Macarie la 14 septembrie 335, și readucerea Sfintei Cruci din captivitate de către împăratul bizantin Heraclius în anul 629, moment în care a fost așezată în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Descoperirea Sfintei Cruci
Sfânta Cruce a fost găsită la inițiativa Sfintei împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Aceasta a ordonat găsirea a trei cruci pe Golgota, iar pentru a distinge care dintre acestea era a Mântuitorului, patriarhul Macarie a dispus ca ele să fie atinse de o femeie decedată. Minunea s-a petrecut atunci când femeia a înviat la atingerea crucii adevărate, cea a lui Hristos. Această minune a condus la decizia patriarhului de a înălța Sfânta Cruce pentru a fi venerată de tot poporul.
Data de 14 septembrie anunță nu doar sărbătoarea religioasă, ci și schimbarea sezonului, marcând sfârșitul verii și începutul toamnei. În calendarul popular, ziua este recunoscută și sub alte denumiri, inclusiv Cârstovul Viilor, având o relevanță specială în regiunile viticole, unde se semnalează începutul culesului viilor.
Tradiții populare asociate cu Ziua Crucii
În această zi se crede că șerpii, în mod simbolic, se retrag în ascunzișurile lor subterane pentru a hiberna până la venirea primăverii. În mediul rural, există convingerea că, înainte de a se adăposti, șerpii se strâng în grupuri, formând o minge despre care se spune că reprezintă „piatra nestemată”, folosită la vindecarea diverselor afecțiuni. Tradițiile populară indică faptul că, de Ziua Crucii, se adună ultimele plante medicinale (boz, micșunele, mătrăgună, năvalnic), care sunt purtate la biserică pentru a fi sfințite și plasate în jurul crucii.
Utilizarea plantelor sfințite
Plantele sfințite au o putere simbolică și sunt păstrate în case, la icoane sau în locuri protejate, utilizându-le atât în scopuri terapeutice, cât și în farmecele de dragoste. De asemenea, busuiocul sfințit este folosit în gospodării, având rolul de a proteja păsările de boli și de a păstra frumusețea fetelor, în special prin aplicarea sa la streșinile caselor, pentru a le apăra de rele și forțe negative.
Ritualuri tradiționale din Bucovina
În zona Bucovinei, cu ocazia acestei zile, se desfășurau ritualuri menite să protejeze împotriva spiritelor malefice și să contribuie la fertilitate. De exemplu, localnicii agățau cruci din busuioc sfințit în pomii fără rod, sperând ca prin această practică să asigure o recoltă bogată pentru anul următor.
