Au făcut bani din frica de boală a vârstnicilor. Șase femei recunosc frauda cu reclame false și „specialiști” fără studii medicale

Șase femei au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției într-un dosar în care vârstnicii erau atrași prin reclame deepfake, apoi convinși la telefon să cumpere suplimente alimentare neautorizate. Cinci dintre ele se prezentau drept specialiste în domenii medicale, deși nu aveau pregătire de specialitate. Acordurile prevăd pedepse între nouă luni și un an și șase luni, cu amânarea aplicării, și au fost trimise instanțelor pentru examinare.

Anunțul a fost făcut marți de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Acordurile au fost încheiate pe 13 și 14 octombrie, în dosare desprinse din ancheta amplă privind fraudele operate prin call-center-uri din România și Republica Moldova.

În cauza principală, autoritățile au anunțat anterior peste 30.000 de potențiale victime și un prejudiciu de peste 14 milioane de lei. Cele șase acorduri privesc doar o parte dintre persoanele și faptele investigate.

Capcana începea cu o reclamă în care apărea o persoană cunoscută

Potrivit procurorilor, mecanismul exploata încrederea în medici, jurnaliști și artiști cunoscuți.

Potențialele victime vedeau reclame online de tip deepfake, în care aceste persoane păreau să recomande produsele. Recomandările erau false, dar îi determinau pe utilizatori să completeze un formular și să își lase datele de contact.

Urma apelul unui pretins specialist.

Anchetatorii susțin că, în cursul anului 2025, call-center-ul a vândut astfel suplimente neautorizate spre comercializare, fără beneficii pentru sănătate și potențial dăunătoare. Majoritatea persoanelor vizate erau vârstnice.

Fără pregătire medicală, dar cu replici pregătite pentru fiecare boală

Cele cinci operatoare nu aveau pregătire medicală, însă se prezentau drept specialiste în urologie, reumatologie sau nutriție.

Conversațiile nu erau improvizate. Potrivit anchetatorilor, femeile urmau scenarii adaptate afecțiunilor persoanelor apelate și erau instruite online inclusiv în privința intonației și fluenței.

Lucrau de acasă, iar instrucțiunile veneau prin grupuri închise pe o aplicație de mesagerie.

În spatele aparenței unei consultații telefonice se afla un sistem de vânzări, în care operatorii erau încurajați să convingă cât mai mulți oameni să cumpere. Pentru creșterea încasărilor erau organizate concursuri interne și acordate bonusuri.

Comisionul era, de regulă, de 4% din valoarea vânzărilor, plătit în principal în criptomonede, dar și prin transferuri bancare. Cea mai mare parte a banilor încasați de la victime revenea coordonatorilor call-center-ului, susțin procurorii.

O femeie refuzată din cauza vârstei ar fi lucrat sub identitatea unei rude

Unul dintre episoadele descrise în acorduri privește o femeie de 57 de ani, care ar fi fost respinsă inițial de call-center din cauza vârstei.

Pentru a putea lucra, aceasta ar fi folosit identitatea unei rude apropiate, în vârstă de 29 de ani.

Femeia mai tânără i-ar fi pus la dispoziție actul de identitate, numărul de telefon și contul de criptomonede în care erau încasate comisioanele. Tot ea ar fi participat la ședințele video cu persoanele care coordonau activitatea, astfel încât substituirea să nu fie descoperită.

Pentru această contribuție, inculpata de 29 de ani a încheiat un acord pentru complicitate la înșelăciune în formă continuată.

Ce pedepse au fost convenite și ce urmează în instanță

Pentru operatoarea de 37 de ani, acordul prevede un an și șase luni de închisoare. Pentru femeia de 57 de ani a fost stabilit un an, pentru cea de 31 de ani — zece luni, pentru cea de 24 de ani — 11 luni, iar pentru cea de 21 de ani — nouă luni. Acordul femeii de 29 de ani prevede tot nouă luni.

În toate cele șase acorduri este prevăzută amânarea aplicării pedepsei, cu un termen de supraveghere de doi ani și obligații specifice.

Acestea sunt soluțiile convenite cu procurorii, nu hotărâri definitive ale instanțelor. Amânarea aplicării pedepsei este, de asemenea, o soluție juridică distinctă de condamnare.

Acordurile au fost înaintate Judecătoriei Sectorului 6 București și judecătoriilor Cornetu, Târgu Jiu și Ploiești. Cinci dintre femei se află sub control judiciar, iar ancheta continuă față de celelalte persoane cercetate.

Pentru această componentă a dosarului, Parchetul indică 50 de persoane vătămate și un prejudiciu de aproximativ 88.600 de lei. Numerele prezentate separat în dreptul fiecărei inculpate nu trebuie adunate automat, în lipsa unei delimitări a victimelor comune.

Ancheta în care s-au făcut percheziții simultane în România și Republica Moldova

Dosarul a devenit public în luna mai, când autoritățile din cele două țări au desfășurat o operațiune comună.

Așa cum ȘTIRIPESURSE.RO a relatat atunci, pe 12 mai 2026 au fost puse în aplicare 18 mandate de percheziție în România și șapte în Republica Moldova.

Ancheta privea atât fraude cu suplimente, cât și presupuse investiții prin care victimele erau determinate să permită accesarea de la distanță a dispozitivelor și conturilor lor.

Autoritățile anunțau atunci ridicarea a peste 50 de sisteme informatice și a peste 80.000 de euro. În componenta privind suplimentele, anchetatorii reclamau inclusiv recomandări adresate bolnavilor de a renunța la tratamente prescrise de medici.

Cercetările sunt realizate de Parchetul Curții de Apel București și Poliția Capitalei, în colaborare cu procurorii din Republica Moldova, sub coordonarea Eurojust și cu sprijinul Europol.

Operațiunea „Wolf of Everad”

Ancheta face parte din operațiunea internațională „Wolf of Everad”, care a vizat ramificațiile unei rețele de fraude cu suplimente alimentare. Procuratura din Republica Moldova a precizat că operațiunea a implicat două echipe comune de investigații, constituite cu DIICOT Iași și, respectiv, cu Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

Un mecanism asemănător fusese descris de Recorder în investigația din 2021 „Uriașa escrocherie a suplimentelor alimentare: milioane de euro din minciuni care împânzesc internetul”.

Jurnaliștii documentau reclame cu identități medicale folosite abuziv, pagini care imitau surse credibile și apeluri prin care operatorii convingeau persoane bolnave să cumpere produse prezentate drept tratamente.

Legătura cu investigația Recorder din 2021 a fost explicată de jurnalistul Alex Nedea după perchezițiile din mai 2026. Potrivit acestuia, procurorii DIICOT Iași au deschis, după publicarea materialului, o anchetă care viza rețeaua documentată de jurnaliști. Acordurile încheiate acum cu cele șase femei reprezintă evoluții în componenta instrumentată de Parchetul Curții de Apel București, nu încheierea întregii anchete internaționale.

Polițiștii le recomandă vârstnicilor și familiilor acestora să verifice reclamele în care persoane cunoscute promovează produse pentru sănătate și să nu ia decizii de tratament în urma unor apeluri comerciale. Recomandările medicale trebuie verificate cu medicul, iar apariția unei vedete într-un videoclip nu dovedește autenticitatea mesajului.