Chicago, între zgârie-nori și marile povești polițiste: Viața reală de pe străzile sale, prin ochii unui sergent al poliției americane – Interviu

Un interviu realizat de Dr. Adrian Leonard Mociulschi

Chicago. Orașul asociat cu legende ale crimei organizate precum Al Capone și care a inspirat cărți, filme și seriale despre mafie, poliție și crimă organizată. De-a lungul timpului, numele său a devenit sinonim cu una dintre cele mai puternice mitologii urbane ale Americii. Dincolo de această imagine construită de istorie și cultura populară există însă o realitate pe care publicul o vede rareori: cea a oamenilor care își petrec viața pe străzile orașului, între tragedii, speranță și decizii luate în câteva secunde.

Pentru STIRIPESURSE.RO, am discutat cu Manny Guzman, sergent al Poliției din Chicago și veteran al armatei americane, despre viața din unul dintre cele mai cunoscute și complexe orașe ale Statelor Unite.

Adrian Leonard Mociulschi: Domnule Guzman, vă mulțumesc pentru timpul acordat și participarea la acest dialog pentru cititorii noștri. 

Într-o perioadă în care mulți oameni privesc cu scepticism autoritatea, cum poate un polițist să câștige încrederea unei comunități?

Manny Guzman: Din experiența mea, încrederea nu vine odată cu uniforma. Un lucru pe care l-am învățat de-a lungul carierei este că respectul și încrederea nu îți sunt oferite automat doar pentru că porți o insignă ori anumite însemne de grad. Trebuie să le câștigi.

Pentru mine, totul începe cu felul în care îi tratezi pe oameni. Nu contează cartierul în care te afli, mediul din care provine cineva sau contextul în care interacționezi cu cetățeanul. Fiecare om merită demnitate și respect.

Uneori, cel mai important lucru pe care îl poate face un polițist nu este să efectueze o arestare. Este să asculte, să arate compasiune și să își facă timp pentru a înțelege situația prin care trece cineva. Ca sergent, am crezut întotdeauna în puterea exemplului personal. Polițiștii din subordine urmăresc modul în care gestionezi situațiile, iar comunitatea observă cum îi tratezi pe oameni.

Am învățat, de asemenea, că o singură experiență negativă poate distruge încrederea construită în ani de zile, în timp ce o singură interacțiune pozitivă poate schimba complet percepția cuiva asupra forțelor de ordine. La finalul zilei, oamenii nu își vor aminti întotdeauna numele tău sau numărul insignei. Își vor aminti însă modul în care i-ai tratat.

Filosofia mea este simplă: insigna îți oferă autoritate, dar caracterul îți câștigă respectul.

Latura umană a muncii de poliție

Adrian Leonard Mociulschi: Vorbiți despre caracter, responsabilitate și despre felul în care oamenii își amintesc modul în care au fost tratați.

După o carieră de peste două decenii în poliție, ce experiențe rămân cel mai greu de uitat și ce v-au învățat despre latura umană a muncii de poliție?

Manny Guzman: După mai bine de două decenii petrecute în poliție, pot să vă spun că nu există o singură poveste de neuitat. Sunt multe experiențe care rămân cu tine de-a lungul vieții.

Oamenii cred adesea că polițiștii își amintesc mai ales urmăririle, arestările sau situațiile periculoase. Și, credeți-mă, acele momente rămân în memorie. Însă, de multe ori, cele mai puternice amintiri sunt cele profund umane.

Este vorba despre familiile pe care le vezi în cele mai grele zile ale vieții lor. Despre copiii afectați de situații pentru care nu au nicio vină. Despre momentele în care înțelegi că destinul unui om se poate schimba în câteva secunde.

Ca polițiști, suntem instruiți să intervenim, să preluăm controlul și să rămânem profesioniști. Dar, dincolo de uniformă, rămânem oameni. Suntem părinți, soți, soții, fii și fiice. Iar uneori răspunzi unor apeluri care te fac să te gândești la propria familie.

Un lucru pe care l-am învățat este că povara emoțională a acestei profesii nu dispare întotdeauna odată cu terminarea turei. Acesta este și unul dintre motivele pentru care sunt atât de implicat în proiectul Duty Beyond Duty. Îmi doresc ca oamenii să înțeleagă și partea umană a celor care poartă uniforma și sunt în slujba comunității.

Poți să îți dai jos uniforma la sfârșitul zilei, dar nu poți lăsa întotdeauna în urmă amintirile care vin odată cu ea.

O noapte alături de Poliția din Chicago

Adrian Leonard Mociulschi: După tot ceea ce ați văzut în această profesie, haideți să coborâm pentru o clipă în teren.

Ce ar descoperi cei mai mulți oameni dacă ar petrece o noapte întreagă alături de un ofițer al Poliției din Chicago?

Manny Guzman: Cred că ceea ce i-ar surprinde cel mai mult pe oameni este cât de diferită e munca reală de poliție față de imaginea creată de filme și rețelele sociale. Mulți își imaginează că fiecare tură înseamnă urmăriri de infractori, împușcături și arestări. În realitate, munca de poliție înseamnă mult mai mult decât atât.

Într-o singură noapte poți fi consilier, mediator, asistent social sau pur și simplu persoana care ascultă pe cineva aflat într-un moment dificil al vieții. Poți ajuta o persoană aflată într-o criză de sănătate mintală, poți interveni într-un conflict domestic, poți sprijini un vârstnic sau poți încerca să aduci un minim confort unei familii lovite de o tragedie.

Iar apoi, fără niciun avertisment, aceeași tură se poate transforma într-o situație de viață și de moarte.

Trebuie să fii capabil să treci de la compasiune la vigilență tactică în doar câteva secunde. Cred că oamenii ar fi surprinși și de relațiile care se creează între polițiști. Camaraderia, umorul și modul în care colegii se sprijină reciproc în situații dificile sunt aspecte pe care publicul le vede rareori.

Uneori, umorul este modul prin care reușim să facem față stresului. Dar poate cea mai mare surpriză ar fi să înțeleagă cât de multă responsabilitate poartă un polițist atunci când trebuie să ia decizii sub presiune. Un polițist poate trăi într-o singură tură mai multe emoții și situații decât experimentează unii oameni într-o întreagă săptămână. Iar a doua zi își pune din nou uniforma și o ia de la capăt.

Orașul din spatele titlurilor de presă

Adrian Leonard Mociulschi: Dincolo de uniformă, de presiunea deciziilor și de responsabilitatea purtată zi de zi, există și orașul însuși.

Chicago este unul dintre cele mai cunoscute orașe ale lumii. După peste două decenii petrecute pe străzile sale, ce continuă să vă surprindă la acest oraș?

Manny Guzman: Ceea ce continuă să mă surprindă la Chicago este forța locuitorilor săi de a merge înainte, indiferent de dificultăți. Chicago este unul dintre marile orașe ale lumii. Este un oraș al cartierelor, al culturilor, al tradițiilor și al oamenilor care muncesc din greu. Este suficient să parcurgi câțiva kilometri pentru a descoperi comunități complet diferite, fiecare cu propria istorie și propria personalitate.

De-a lungul carierei mele, am văzut unele dintre cele mai rele lucruri pe care oamenii și le pot face unii altora. Dar am fost martor și la unele dintre cele mai impresionante exemple de bunătate, curaj și generozitate. Am văzut cartiere întregi unite în momente de tragedie, oameni necunoscuți ajutând alți necunoscuți și persoane cu resurse modeste oferind tot ceea ce aveau pentru a-i sprijini pe cei aflați în nevoie.

Din păcate, astfel de povești nu ajung întotdeauna în atenția presei.

Deseori, Chicago este definit prin statistici despre criminalitate, violență sau conflicte politice. Există însă și o altă față a orașului, care merită aceeași atenție. Este vorba despre familiile care își cresc copiii, despre antreprenorii care investesc în comunitățile lor, despre profesorii, veteranii, polițiștii, pompierii și liderii comunitari care încearcă să schimbe lucrurile în bine.

Ceea ce mă impresionează și astăzi este faptul că, în ciuda tuturor provocărilor, oamenii acestui oraș continuă să meargă înainte.

Faptul că sunt polițist în Chicago mi-a oferit o perspectivă asupra acestui oraș pe care nu aș schimba-o pentru nimic. Chicago înseamnă mai mult decât zgârie-norii săi, echipele sportive sau titlurile despre criminalitate. Chicago înseamnă oamenii săi. Iar adevărata inimă a acestui oraș poate fi înțeleasă doar trăind-o și cunoscând-o direct.

Adrian Leonard Mociulschi: Domnule Guzman, vă mulțumesc pentru acest dialog și pentru perspectiva oferită cititorilor STIRIPESURSE.RO. Dincolo de statistici și titluri de presă, conversația noastră a evidențiat oamenii, comunitățile și provocările care definesc activitatea de zi cu zi a unui polițist. Vă doresc mult succes în activitatea profesională și în proiectele dumneavoastră viitoare.

În loc de concluzii

Dincolo de insignă, de uniformă și de imaginea adesea cinematografică a Chicago-ului, Manny Guzman încearcă să recupereze o temă simplă: valoarea poveștilor umane. Mai puțin cunoscut publicului român este și proiectul Duty Beyond Duty, prin care sergentul american creează un spațiu de dialog pentru veterani, polițiști și membri ai comunităților locale, oferindu-le ocazia de a-și spune propriile experiențe.

În fond, poate că aceasta este și ideea centrală a dialogului nostru: la final, oamenii nu sunt definiți de funcțiile pe care le ocupă, ci de urmele pe care le lasă în viețile celorlalți.

Un interviu realizat de Dr. Adrian Leonard Mociulschi