„Guvernul României a mințit CEDO!” Toni Neacșu prezintă documente oficiale și acuză o denaturare „monstruoasă” a adevărului

Un nou scandal se conturează în jurul informațiilor furnizate de Guvernul României Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cauza „Pușcașu și alții împotriva României”. După neconcordanțele privind salariile și pensiile medii ale magistraților, semnalate anterior de STIRIPESURSE.RO, avocatul Adrian Toni Neacșu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, acuză Executivul că ar fi prezentat instanței europene date grav denaturate și despre sumele achitate celorlalte categorii de bugetari în baza hotărârilor judecătorești. Neacșu susține că Guvernul a raportat doar aproximativ 365 de milioane de lei pentru toate celelalte ministere, pe aproape două decenii, deși rapoartele Consiliului Fiscal, întocmite pe baza datelor Ministerului Finanțelor, consemnează plăți de ordinul zecilor de miliarde de lei în sectorul public. Avocatul cere verificarea activității Agentului guvernamental și a responsabililor pentru informațiile comunicate la Strasbourg.

Avocatul Adrian Toni Neacșu lansează acuzații extrem de dure la adresa Guvernului României, susținând că datele financiare prezentate Curții Europene a Drepturilor Omului în dosarul restanțelor salariale ale magistraților nu reflectă realitatea consemnată în documentele oficiale ale statului.

Într-o postare pe Facebook, fostul membru CSM afirmă că informațiile transmise judecătorilor europeni ar fi fost denaturate într-o asemenea măsură încât nu pot fi explicate prin simple erori materiale.

„Guvernul României a mințit Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Sau, dacă preferați eufemisme, doar a indus-o cu intenție în eroare, pentru a determina o soluție favorabilă.

Indiferent cum îi spunem, denaturarea adevărului faptic e flagrantă, monstruoasă chiar, și ar trebui să declanșeze urgent proceduri disciplinare privind activitatea agentului guvernamental și a demnitarilor sau funcționarilor responsabili”, susține Adrian Toni Neacșu.

Problema cifrelor este una verificabilă, deoarece informațiile invocate provin din rapoarte publice ale Consiliului Fiscal și din documente ale ministerelor.

Cifra transmisă CEDO care a declanșat noua controversă: 73 de milioane de euro pentru celelalte ministere

În centrul acuzațiilor se află paragraful 49 din decizia CEDO, adoptată la 13 octombrie 2026 și comunicată public la 22 octombrie.

Potrivit textului original, Guvernul României a informat Curtea că, în perioada 2006-2025, toate celelalte ministere la un loc, inclusiv Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Interne, au plătit angajaților publici, în executarea hotărârilor judecătorești, aproximativ 73.234.680 de euro.

Suma echivalează, folosind un curs orientativ de aproximativ 5 lei pentru un euro, cu circa 365 de milioane de lei.

În paragraful anterior, CEDO consemnează sumele mult mai mari comunicate de stat în legătură cu drepturile salariale ale judecătorilor, în baza hotărârilor judecătorești și a unor acte administrative.

Sunt menționate plăți de aproximativ 2,56 miliarde de lei efectuate prin Ministerul Justiției pentru anumite perioade dintre 2006 și 2022, aproximativ 118 milioane de lei achitate prin CSM și circa 4,58 miliarde de lei prin ÎCCJ.

Aceste valori au fost ulterior utilizate în comparații publice potrivit cărora statul ar fi plătit magistraților de aproximativ 22 de ori mai mult decât celorlalte categorii de bugetari.

Toni Neacșu contestă radical această imagine. „Așa că atunci când am văzut ce a comunicat Guvernul României judecătorilor de la Strasbourg am zis că nu poate fi vorba decât despre erori materiale sau greșeli de traducere. Nu erau asta, erau minciuni”, afirmă avocatul.

Acesta explică de ce consideră că informația a avut o importanță decisivă în prezentarea publică a cauzei: „Pe 22 octombrie, Curtea a comunicat decizia în cauza Pușcașu și alții împotriva României. Cinci judecători se plânseseră că statul le-a reeșalonat de mai multe ori titlurile executorii; cererile au fost respinse ca vădit nefondate. Printre motive, la paragraful 154, Curtea reține că magistrații n-au fost tratați altfel decât ceilalți funcționari, de vreme ce sumele datorate acestora din urmă «erau mult mai mici».”

Într-adevăr, la paragraful 154, CEDO face referire la informațiile financiare prezentate anterior de Guvern și apreciază că sumele datorate celorlalte categorii de funcționari publici erau considerabil mai mici decât cele ale magistraților.

Prin urmare, corectitudinea și comparabilitatea acestor informații prezintă relevanță pentru unul dintre argumentele utilizate în motivarea deciziei europene.

Documentele Consiliului Fiscal: statul a plătit peste 23 de miliarde de lei în urma litigiilor salariale

Adrian Toni Neacșu invocă o analiză realizată pentru Sovereign Institute, intitulată „Contenciosul promisiunii electorale”, care reconstituie amploarea litigiilor salariale din întregul sector bugetar.

„Întâmplarea face că am petrecut ultimele trei săptămâni exact pe aceste cifre. Analiza amplă pe care Sovereign Institute a publicat-o ieri, «Contenciosul promisiunii electorale», reconstituie din rapoartele Consiliului Fiscal exact cât a plătit statul român pe hotărâri judecătorești salariale personalului bugetar: aproape 21 de miliarde de lei între 2011 și 2023, din peste 31 de miliarde recunoscute prin titluri executorii de instanțe pe toată perioada”, arată fostul membru CSM.

Verificarea rapoartelor oficiale confirmă că Ministerul Finanțelor a transmis Consiliului Fiscal date despre plăți de ordinul miliardelor de lei, nu al sutelor de milioane.

Raportul anual al Consiliului Fiscal pentru 2024, la pagina 57, cuprinde un tabel privind titlurile executorii emise și plătite pentru diferențe salariale acordate unor categorii de personal bugetar.

Pentru perioada 2014-2024, documentul indică plăți totale de 22,984 miliarde de lei.

Din această sumă, aproximativ 14,592 miliarde de lei sunt înregistrate la administrația centrală, 8,217 miliarde la administrațiile locale și 175 de milioane de lei la bugetele asigurărilor sociale.

Raportul anual pentru 2025, publicat la 4 septembrie 2026, consemnează alte 182,5 milioane de lei plătite în cursul anului 2025.

Prin însumarea valorii cumulate pentru 2014-2024 cu plățile din 2025 rezultă aproximativ 23,167 miliarde de lei pentru perioada 2014-2025, conform seriilor prezentate de Consiliul Fiscal.

Este o sumă apropiată de totalul de 23,1 miliarde de lei invocat de Adrian Toni Neacșu.

Consiliul Fiscal a consemnat miliarde de lei plătite într-un singur an

În postarea sa, Toni Neacșu prezintă mai multe exemple extrase din rapoartele anuale ale Consiliului Fiscal.

Avocatul amintește că raportul privind anul 2012 consemna, pentru 2011, obligații salariale ale statului recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, cu impact bugetar de aproximativ 1,2% din PIB, echivalentul a circa 6,4 miliarde de lei.

„Raportul pe 2014 al Consiliului Fiscal, la pagina 58, consemnează că plățile pe titluri executorii au crescut «la 4,6 mld. lei de la 0,9 mld. lei în 2013», iar Tabelul 9 arată că din aceste plăți statul a încasat înapoi, sub formă de contribuții, 1.508,6 milioane într-un singur an”, arată avocatul.

Neacșu continuă: „Raportul pe 2015, la paginile 27–28 și 57, adaugă încă 4,1 miliarde, cu plafonul cheltuielilor de personal depășit cu 3,65 miliarde «ca urmare a deciziei de a plăti în avans față de eșalonarea prevăzută inițial».”

Datele din seria publicată în raportul pentru 2024 confirmă că în 2014 au fost înregistrate plăți de aproximativ 4,038 miliarde de lei, iar în 2015 de aproximativ 4,041 miliarde de lei, potrivit indicatorului privind titlurile executorii plătite.

Exemplul Ministerului Educației: peste 710 milioane de lei alocate numai în aprilie 2019

Unul dintre cele mai concrete argumente prezentate de Adrian Toni Neacșu privește Ministerul Educației.

La 12 aprilie 2019, ministerul a anunțat public că alocase și virase fondurile necesare efectuării plăților restante și scadente în acel an, în baza unor hotărâri judecătorești privind drepturile salariale ale cadrelor didactice.

Conform comunicatului oficial, 496 de milioane de lei fuseseră virate la începutul lunii aprilie, iar bugetul fusese suplimentat cu alte 214 milioane de lei.

Rezulta astfel o alocare de 710 milioane de lei, destinată achitării sumelor cuvenite personalului didactic.

Ministerul a anunțat separat și transferuri către universitățile de stat, inclusiv 88 de milioane de lei pentru diferențe salariale stabilite prin hotărâri judecătorești, 5 milioane de lei pentru dobânzi legale și 272 de milioane de lei pentru aplicarea Legii nr. 85/2016.

Toni Neacșu sintetizează astfel contradicția pe care o identifică: „Ministerul Educației a virat în aprilie 2019, din propriul buget, 710 milioane de lei pentru tranșele restante și scadente din hotărârile judecătorești ale profesorilor, cum scrie de exemplu în comunicatul său din 12 aprilie 2019.”

Avocatul adaugă că ministerul a efectuat ulterior și plăți privind dobânzile legale aferente drepturilor restante.

„Un singur an, un singur minister, de patru ori cât a declarat Guvernul pentru toate ministerele în douăzeci de ani!”, afirmă acesta, raportând și alte plăți din învățământ la suma prezentată la Strasbourg.

Polițiștii, profesorii și funcționarii: categorii care au câștigat drepturi salariale în instanță

Toni Neacșu notează că exemplul profesorilor nu este unul izolat. El invocă OUG nr. 48/2022, referitoare la plata unor diferențe de drepturi salariale pentru personalul didactic aferente perioadei 2017-2021, precum și OUG nr. 75/2020, prin care au fost reglementate plăți restante pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne.

„Ministerul de Interne a plătit, în baza OUG nr. 75/2020, restanțele pe trei ani ale 68.000 de polițiști, în cinci tranșe, între 2020 și 2024; sindicatele au anunțat tranșe de până la 7.000 de lei de om, deci o restanță de ordinul a 700 de milioane”, afirmă avocatul.

Acesta menționează și ordine ministeriale succesive privind plata drepturilor salariale restante către personalul din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii și sistemul penitenciar.

În opinia sa, aceste documente demonstrează că litigiile privind drepturi salariale recunoscute ulterior de instanțe nu sunt o particularitate a magistraturii.

„Datele corecte există, sunt accesibile oricui. Ministerul Finanțelor le publicase, Consiliului Fiscal i le trimite în fiecare an, iar Comisiei Europene la fiecare raportare pe deficit.

Le-a dat tuturor sumele corecte, în afară de instanța în fața căreia putea pierde un proces, adică CEDO”, scrie Adrian Toni Neacșu.

De ce contează cifrele: CEDO a invocat tratamentul aplicat celorlalți bugetari

Problema are o relevanță juridică directă. La paragraful 154 al deciziei Pușcașu și alții împotriva României, CEDO a examinat susținerea unor reclamanți potrivit căreia alte categorii de funcționari publici au primit plățile potrivit calendarelor de executare.

Curtea a observat că eșalonarea a fost reglementată pentru întregul personal din sectorul public, că magistrații nu au fost singura categorie afectată de măsurile de austeritate și că sumele datorate celorlalți funcționari erau considerabil mai mici.

Pentru ultimul argument, motivarea trimite la datele prezentate anterior în document, inclusiv la informațiile financiare comunicate de Guvern.

Dacă statisticile prezentate CEDO pentru alte categorii profesionale au exclus plăți importante, comparația privind amploarea obligațiilor financiare ar putea fi incompletă.

Toni Neacșu acuză și folosirea cifrelor în campania publică împotriva magistraților

Fostul membru CSM susține că informațiile comunicate de Guvern au fost imediat utilizate pentru a alimenta criticile la adresa ÎCCJ, a președintei instanței supreme, Lia Savonea, și a magistraților în general.

El face referire la articolul HotNews din 23 octombrie, care prezenta concluzia că statul ar fi plătit magistraților de 22 de ori mai mult decât celorlalte categorii de bugetari.

Avocatul critică și analiza publicată la 26 octombrie de jurnalistul Liviu Avram în G4Media, în care datele din decizia CEDO au fost utilizate pentru a pune în discuție amploarea și legitimitatea revendicărilor salariale din justiție.

„Cifra falsă livrată către CEDO a fost exploatată imediat ca muniție nouă în campaniile belicoase purtate împotriva ICCJ, a Liei Savonea și a judecătorilor «lacomi» în general”, afirmă Neacșu.

Acesta continuă: „O construcție întreagă, cu vile la Marbella și garsoniere în Dubai, ridicată pe o cifră care nu există în niciun document al statului român în afara observațiilor trimise Curții. Cifrele false sunt ale Guvernului și au fost crezute de Curte, de presă și de toți cei care au nevoie de ele ca să-și continue campania de ură împotriva magistraților.”

O a doua serie de neconcordanțe, după cele privind salariile și pensiile magistraților

Acuzațiile lui Adrian Toni Neacșu vin în continuarea semnelor de întrebare ridicate anterior de STIRIPESURSE.RO privind alte informații furnizate de Guvern către CEDO.

La paragraful 51 al aceleiași decizii, instanța europeană reproduce datele potrivit cărora salariul mediu net al unui magistrat român ar fi de 21.728 de lei, iar pensia medie netă de 25.301 lei.

O estimare realizată pe baza efectivelor de judecători și procurori și a intervalelor salariale comunicate public de CSM a condus la o medie netă orientativă de aproximativ 15.356 de lei lunar pentru întreaga magistratură.

În cazul pensiilor, statisticile CNPP indică valori medii de aproximativ 25.600 de lei înainte de reținerile fiscale, apropiate de suma prezentată CEDO drept pensie medie netă.

Există, așadar, indicii ale unei posibile confuzii între brut și net, care necesită verificarea documentelor statistice originale.

STIRIPESURSE.RO a solicitat Guvernului României, Agentului guvernamental pentru CEDO și instanței europene clarificări privind sursa și caracterul acestor informații.

Acuzații privind rolul Agentului guvernamental: Neacșu cere verificări urgente

În postarea sa, Adrian Toni Neacșu o indică pe Oana-Florentina Ezer, numită în funcția de Agent guvernamental pentru CEDO în februarie 2020, drept reprezentanta prin intermediul căreia statul și-a prezentat apărarea la Strasbourg.

Avocatul consideră că amploarea neconcordanțelor impune verificarea modului în care au fost colectate, centralizate și transmise informațiile financiare.

„Asta se cheamă a induce în eroare o instanță. Când o face un om, statul îl cercetează penal. Când o face statul, în numele României, prin Agentul guvernamental, se cheamă apărare”, afirmă Neacșu.

Problema de fond: statul legiferează drepturi salariale, apoi obligă angajații să le câștige în instanță

Adrian Toni Neacșu susține că disputa privind restanțele magistraților trebuie privită în contextul mai larg al litigiilor salariale din întregul sector public.

În interpretarea sa, problema nu este că judecătorii și procurorii au apelat la instanțe pentru recuperarea unor drepturi, ci că statul a creat în mod repetat situații în care angajații bugetari au fost nevoiți să se judece cu propriul angajator.

Avocatul descrie un mecanism pe care îl consideră recurent: „Înainte de alegeri votează legi cu beneficii salariale, după ce câștigă le suspendă sau le amână, drepturile sunt recunoscute în instanțe pentru că sunt prevăzute în legi, statul eșalonează plățile hotărârilor judecătorești.”

În loc să ofere un cadru salarial clar, coerent și previzibil, autoritățile ajung să suporte costurile unor litigii repetate, dobânzi și actualizări ale creanțelor.

În plus, amânarea plăților poate transfera povara financiară către bugetele viitoare, fără să elimine obligațiile juridice ale statului.

Neacșu arată că fenomenul privește sute de mii de angajați publici, inclusiv profesori, polițiști, personal medical și funcționari.