Alin Ene (CSM) acuză Guvernul Bolojan că ar fi indus CEDO în eroare: „Când s-a atins culmea minciunii și a dezinformării oficiale?”

Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), confirmă semnele de întrebare ridicate zilele trecute de STIRIPESURSE.RO cu privire la datele despre veniturile magistraților transmise de Guvernul României Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Membrul CSM arată că sumele consemnate în decizia „Pușcașu și alții împotriva României” nu corespund datelor oficiale publicate de Consiliu și lansează acuzații dure la adresa fostului premier Ilie Bolojan, întrebând cine își asumă răspunderea pentru o eventuală „inducere în eroare” a instanței europene.

STIRIPESURSE.RO a arătat zilele trecute că Guvernul a comunicat CEDO o indemnizație medie netă a unui magistrat de aproximativ 21.728 de lei și o pensie medie netă de aproximativ 25.301 lei, valori care prezintă neconcordanțe importante în raport cu statisticile oficiale ale CSM și Casei Naționale de Pensii Publice. O estimare realizată pe baza datelor disponibile indică un salariu mediu net de aproximativ 15.356 de lei, cu peste 6.300 de lei sub cifra prezentată la Strasbourg.

Alin Ene reia și declarațiile făcute în 2025 de fostul premier Ilie Bolojan privind salariile magistraților, acuzând existența unei „dezinformări oficiale practicate la nivel instituțional”.

Alin Ene: „Când s-a atins culmea minciunii și a dezinformării oficiale?”

Membrul CSM își începe mesajul cu o serie de întrebări retorice și face legătura între declarațiile fostului premier Ilie Bolojan și informațiile transmise ulterior Curții Europene a Drepturilor Omului.

„Câteva întrebări retorice, de weekend.

Oare când s-a atins culmea minciunii și a dezinformării oficiale practicate la nivel instituțional de statul român?

În iulie 2025, când premierul Ilie Bolojan declara public că magistrații din România au salarii de 4000-5000 de euro net pe lună?

Când, după ce CSM a făcut publice datele reale și verificabile privind salariile judecătorilor, același premier repeta public aceleași minciuni?

Sau ulterior, când guvernul condus de același premier pare că informa oficial Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Pușcașu și alții împotriva României, că indemnizația netă a unui magistrat este de peste 4300 de euro?

Pentru situația reală, să analizăm datele oficiale publicate de CSM:

Așadar, peste 90% dintre judecătorii din România (cei de la judecătorii, tribunale și curți de apel) au salarii de sub 4000 de euro.

Pe cale de consecință, în pofida unor exaltări alarmiste, nu numai că din decizia CEDO nu se poate trage concluzia că „nu mai putem păcăli instanțele europene”.

Dimpotrivă, aceasta dovedește negru pe alb tocmai că au fost păcălite”, scrie Ene pe Facebook.

Membrul CSM întreabă cine răspunde pentru o eventuală „inducere în eroare”

Alin Ene susține că, dacă informațiile reținute de CEDO se confirmă în forma prezentată, trebuie clarificat cine își asumă răspunderea pentru datele furnizate instanței europene.

„În acest context, dacă cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului se confirmă, oare:

Își asumă cineva răspunderea pentru inducerea în eroare atât a opiniei publice, cât mai ales a unei instanțe, fie ea și europeană?

Răspunde cineva pentru prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase?

Răspunde cineva pentru atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului?

Sau alegem să privim în altă parte și acceptăm că minciuna (cu toate încadrările ei posibile) a devenit demult politică de stat?tă de CSM)”, conchide Ene.

Ce arată datele oficiale publicate de CSM

Într-un comunicat din 10 iulie 2025, Consiliul Superior al Magistraturii a prezentat date privind veniturile nete ale judecătorilor.

Potrivit CSM, dintre cei 5.068 de judecători aflați atunci în funcție, 2.315, reprezentând aproximativ 45%, activau la judecătorii. Salariul net era de 6.990 de lei pentru un judecător stagiar, de 10.486 de lei pentru un judecător aflat în primii ani de carieră și putea ajunge la 16.157 de lei după 20 de ani vechime.

La nivelul curților de apel, unde activau aproximativ 18% dintre judecători, veniturile nete indicate de CSM erau cuprinse între 16.309 și 20.345 de lei, în funcție de vechime.

Ce date a consemnat CEDO de la Guvernul României

Controversa a apărut după publicarea deciziei CEDO în cauza Pușcașu și alții împotriva României. În motivare, Curtea consemnează informațiile furnizate de Guvern potrivit cărora indemnizația medie netă a unui magistrat ar fi de aproximativ 21.728 de lei, iar pensia medie netă ar ajunge la aproximativ 25.301 lei.

„Potrivit informațiilor furnizate de Guvern, indemnizația medie netă a unui magistrat este de aproximativ 21.728 lei, iar pensia medie netă a unui magistrat este de aproximativ 25.301 lei”, se arată în motivarea disponibilă deocamdată doar în limba franceză.

Aceste valori au ridicat semne de întrebare în raport cu statisticile publicate de CSM. O estimare realizată prin ponderarea veniturilor pe niveluri profesionale cu numărul magistraților din fiecare categorie a indicat o medie de aproximativ 15.356 de lei net lunar, cu circa 6.372 de lei sub valoarea comunicată CEDO. Diferența este de aproximativ 41,5%.

Semne de întrebare și asupra pensiei medii prezentate CEDO

O altă neconcordanță privește pensia medie netă de 25.301 lei menționată în informațiile furnizate CEDO. Datele Casei Naționale de Pensii Publice indicau, pentru iunie 2026, o pensie medie brută de aproximativ 25.613 lei pentru beneficiarii pensiilor de serviciu acordate în baza legislației privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Valoarea este apropiată de cei 25.301 lei prezentați CEDO drept pensie medie netă, ceea ce ridică problema unei posibile confuzii între cuantumurile brute și cele nete.

De ce contează cifrele transmise Curții Europene

Datele privind veniturile magistraților nu apar doar ca informații de context în decizia CEDO. Curtea le-a invocat în analiza situației materiale a reclamanților și a reținut că veniturile acestora sunt „cu mult mai mari decât salariul sau pensia medie din România și depășesc chiar indemnizațiile primite de cele mai înalte autorități ale statului”.

CEDO a apreciat, de asemenea, că reclamanții nu constituiau un grup vulnerabil și că nu au demonstrat că întârzierea executării integrale a hotărârilor le-a impus o sarcină individuală excesivă. Aceste considerente au făcut parte din analiza care a condus la declararea plângerilor ca inadmisibile.

Eventuala existență a unor erori în datele statistice nu înseamnă automat că soluția CEDO ar fi fost diferită. Ridică însă problema exactității informațiilor factuale furnizate instanței europene și utilizate în analiza sa.

Au fost cerute explicații Guvernului și CEDO

STIRIPESURSE.RO a adresat solicitări de presă Guvernului României și Agentului guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Au fost cerute documentele statistice care au stat la baza celor două cifre, metodologia de calcul, numărul persoanelor incluse și perioada de referință.

De asemenea, a fost solicitată o precizare expresă privind caracterul brut sau net al pensiei medii de 25.301 lei și al indemnizației medii de 21.728 lei.

O solicitare separată a fost adresată Serviciului de presă al CEDO, pentru a clarifica dacă informațiile furnizate de Guvern au fost verificate independent, dacă există documente justificative accesibile și care ar fi procedura aplicabilă în situația identificării unei erori factuale.