Călin Georgescu, suspect într-un nou dosar. Un avocat pune sub semnul întrebării audierea din arest: „Care ar fi fost situațiile excepționale?”

Două dosare-cheie în care Călin Georgescu are calitatea de suspect au izbucnit în ultimele două zile, chiar înainte de ziua de vineri, când Curtea de Apel București va analiza contestația procurorilor împotriva hotărârii de înlocuire a arestului preventiv în cazul său. În cel mai nou dosar privind un presupus salut legionar, anchetatorii au încercat să îl audieze în Arestul Central. Avocatul Bogdan Buneci pune sub semnul întrebării procedura aleasă și invocă necesitatea asistenței juridice la comunicarea acuzației. Separat, Buneci a analizat dosarul DIICOT privind verificarea locuinței din Mogoșoaia și diferența dintre scanarea unui imobil și intervenția asupra unor dispozitive sau date informatice.

Bogdan Buneci a comentat cele două anchete distincte, fără a vorbi în calitate de apărător al lui Călin Georgescu. Prima parte a declarației sale privește dosarul privind presupusul salut legionar, iar a doua se referă la ancheta DIICOT despre mijloacele de supraveghere.

Dosarul salutului legionar: „S-a încercat audierea” în Arestul Central

Referindu-se la noua anchetă, Buneci a afirmat că Georgescu are calitatea de suspect și că organele de urmărire penală au încercat să îl audieze la centrul de reținere.

„Domnul Călin Georgescu are această calitate de suspect și în acest dosar. S-a încercat audierea acestuia de către organele de urmărire penală, așa cum ați precizat și anterior, aici, la sediul centrului de reținere”, a declarat avocatul.

Acesta a susținut că modalitatea aleasă pentru audiere ar fi contrară dispozițiilor legale, în lipsa unor împrejurări excepționale.

„Din punctul meu de vedere, contrar dispozițiilor legale, pentru că orice audiere la un centru de deținere se face doar prin videoconferință sau când există situații excepționale. Stau să mă întreb care ar fi fost aceste situații excepționale pentru care ar fi trebuit ca domnul Georgescu să fie audiat direct la centrul de reținere”, a spus Buneci.

Buneci invocă și asistența juridică la comunicarea acuzației

Avocatul a afirmat că, din informațiile pe care le avea, videoconferința nu fusese aprobată. Totodată, a ridicat problema prezenței unui apărător la comunicarea drepturilor, obligațiilor și încadrării juridice.

„Am înțeles că nu s-a aprobat această videoconferință și, mai mult decât atât, trebuia să aibă un apărător lângă el în momentul în care i-au fost aduse la cunoștință drepturile, obligațiile și inclusiv încadrarea juridică a presupusei fapte”, a declarat Bogdan Buneci.

Aceste afirmații reprezintă evaluarea avocatului asupra procedurii, nu o constatare a instanței privind legalitatea actelor efectuate. Din intervenția sa nu rezultă dacă audierea a fost dusă la capăt și nici toate împrejurările în care au fost realizate actele procedurale.

Așa cum ȘTIRIPESURSE.RO a relatat, noul dosar privește un presupus salut legionar, pe care Georgescu l-ar fi făcut către susținători la ieșirea din sediul Poliției din Buftea, unde se prezentase pentru formalitățile aferente controlului judiciar. Potrivit informațiilor publicate, activitățile de audiere au fost organizate joi în Arestul Central.

Separat, dosarul DIICOT privind verificarea casei pentru microfoane

În a doua parte a intervenției, discuția s-a mutat la ancheta DIICOT privind verificarea locuinței lui Georgescu din Mogoșoaia pentru identificarea unor mijloace de supraveghere.

Buneci a precizat că Georgescu are calitatea de suspect și în această cauză și a descris solicitarea care, potrivit acuzației, i-ar fi fost adresată persoanei chemate să verifice imobilul.

„Acesta ar fi cerut unei persoane să-i facă o verificare, o scanare în imobil, să vadă dacă există plantate microfoane sau dispozitive informatice”, a afirmat avocatul.

El a menționat că persoana care a efectuat verificările a fost audiată la DIICOT, are calitatea de inculpat și a fost plasată sub control judiciar pentru 60 de zile.

„Trebuie să facem distincția între a scana o locuință și a accesa date informatice”

În analiza lui Bogdan Buneci, esențiale sunt activitățile concrete desfășurate în locuință și conținutul solicitării adresate specialistului.

„Trebuie să facem distincția între a scana o locuință și, ulterior, a accesa anumite date informatice, pentru că aici discutăm despre chestiuni penale. Dacă persoana respectivă doar a scanat și a identificat niște dispozitive, nu cred că putem să discutăm despre o infracțiune. Dacă a accesat datele informatice, atunci putem să discutăm despre o anumită infracțiune”, a susținut avocatul.

Buneci a explicat că declarația persoanei care a verificat casa ar putea clarifica dacă Georgescu i-ar fi cerut doar scanarea imobilului sau și distrugerea eventualelor dispozitive găsite.

„Foarte importantă în acest caz este declarația acestei persoane, dacă a dorit sau nu a dorit să dea declarație”, a spus acesta.

Avocatul a prezentat cele două variante ca aspecte de lămurit în anchetă, fără a afirma că o solicitare de distrugere este dovedită.

Ce investighează procurorii și ce a declarat specialistul

Potrivit informațiilor publicate de ȘTIRIPESURSE.RO despre dosarul DIICOT, cercetările vizează operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, în formele autoratului și instigării, precum și tentativă la alterarea integrității datelor informatice și perturbarea funcționării sistemelor informatice.

Miercuri, 21 octombrie, au fost efectuate două percheziții domiciliare în București. Vlad Alin Zamfir, specialistul care ar fi verificat locuința, a fost plasat sub control judiciar, potrivit surselor judiciare citate.

Prin urmare, obiectul anchetei prezentat de procurori este mai larg decât eventuala accesare a datelor discutată de Buneci: include și presupuse operațiuni ilegale cu dispozitive, precum și tentative de alterare a datelor ori de perturbare a sistemelor informatice.

La rândul său, Vlad Zamfir a susținut public că a folosit echipamente de uz civil, că nu a descoperit microfoane și că nu a intervenit asupra obiectelor sau locuinței. El a contestat existența unei încălcări a legii.

Cele două anchete — cea privind presupusul salut legionar și cea referitoare la dispozitivele de supraveghere — sunt distincte. Persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție.