Ungaria își face planul pentru trecerea la euro după era Viktor Orban: „Cu cât mai repede, cu atât mai bine” / Anul luat în calcul

Guvernul ungar speră că o ajustare bugetară concentrată pe reducerea cheltuielilor va crea premisele unei diminuări sustenabile a deficitului şi va plasa ţara pe o traiectorie care să îi permită adoptarea monedei euro, posibil în 2032, a declarat ministrul de Finanţe, Andras Karman într-un interviu pentru Reuters, conform AGERPRES.

Primul proiect de buget elaborat de guvernul condus de Peter Magyar vizează un deficit de 4,9% din Produsul Intern Brut (PIB) în anul 2027, o valoare semnificativ mai mică decât nivelul de 7,5% din PIB preconizat pentru acest an.

Investitorii au salutat această reducere, peste aşteptări, a deficitului, considerând-o un prim pas în direcţia bună. Cu toate acestea, unii economişti avertizează că volatilitatea de pe pieţele globale de obligaţiuni şi energie ar putea frâna creşterea economică şi eforturile de diminuare a deficitului.

Ungaria vrea să reducă deficitul sub 3% din PIB până în 2030

„Nu urmărim doar maximizarea reducerii deficitului pe termen scurt”, a subliniat Andras Karman. „Adoptăm măsuri pentru o reducere sustenabilă a deficitului, care ne apropie de un nivel sub 3% din PIB până în 2030 şi, implicit, de adoptarea monedei euro, în loc să ne concentrăm exclusiv pe scăderea deficitului în 2027”, a explicat oficialul ungar.

Printre măsurile de reducere a deficitului, care ar putea să fie costisitoare din punct de vedere politic, se numără plafonarea unei scutiri de impozit pe venit acordate mamelor, precum şi oprirea procesului de introducere graduală a celei de a 13-a pensii. Aceste politici, moştenite de la fostul premier Viktor Orban, sunt considerate de actualul guvern ca fiind nesustenabile.

Ministrul de Finanțe: „Cu cât mai repede poate fi introdusă moneda euro, cu atât mai bine”

„Cu cât mai repede poate fi introdusă moneda euro, cu atât mai bine pentru Ungaria”, a afirmat Karman, într-o schimbare radicală de direcţie faţă de poziţia lui Viktor Orban, care s-a opus vehement aderării la moneda euro. „Consider că acest lucru va depinde, în principal, de reducerea deficitului”, a apreciat ministrul de Finanţe.

Guvernul Magyar încearcă să renunțe la unele politici din epoca Orban

Primul buget elaborat de guvernul Magyar a scos la iveală şi provocările legate de anularea unor politici emblematice din epoca Orban, precum taxele aplicate pentru anumite sectoare economice sau o măsură costisitoare de sprijin energetic pentru gospodării. Costul plafonării preţurilor la energie pentru consumatorii finali, măsură pe care UE a solicitat Ungariei să o elimine, va creşte anul viitor cu 232 de miliarde de forinţi (716 milioane de dolari), depăşind suma de 200 de miliarde de forinţi pe care Magyar intenţionează să o obţină dintr-o nouă taxă pe marile averi.

2032, posibilul an pentru adoptarea monedei euro

În interviul pentru Reuters, Karman a declarat că, dacă Ungaria va reuşi să reducă deficitul sub 3% din PIB până în 2030, acest lucru i-ar permite adoptarea monedei euro în 2032, în conformitate cu aşteptările pieţei, deşi guvernul lui Magyar nu a stabilit încă o dată ţintă.

Guvernul de la Budapesta intenţionează să înfiinţeze, anul viitor, un grup de lucru împreună cu Banca Naţională pentru a stabili etapele necesare în vederea aderării Ungariei la ERM-2, anticamera zonei euro, şi pentru a pune la punct ceea ce Karman a numit un calendar „realist” de aderare.

„Zona euro reprezintă în prezent un ansamblu de instituţii mult mai complex decât era acum 10 sau 15 ani”, a spus oficialul ungar.

Ungaria pregătește aderarea la ERM-2

Deşi atât premierul Magyar, cât şi viceguvernatorul Băncii Naţionale, Zoltan Kurali, au afirmat că Ungaria nu ar trebui să ezite să adere la ERM-2, Karman a subliniat că acest proces nu trebuie grăbit. „Scopul nu este să intrăm în ERM-2 cât mai repede posibil, ci să adoptăm moneda euro cât mai curând, petrecând doar timpul strict necesar în ERM-2”, a explicat Karman.

La începutul acestei luni, viceguvernatorul Băncii Naţionale, Zoltan Kurali a avertizat că anumite riscuri, precum derapajele fiscale sau fluctuaţiile cursului de schimb în perioada participării la ERM-2, ar putea amâna aderarea la zona euro pentru o dată ulterioară anului 2033.