Semnal de alarmă pentru Guvernul Niculescu: „Creșterea taxelor și-a atins limitele” / Ce ar trebui să facă statul în locul unor noi majorări

Majorarea taxelor ca soluţie de reducere a deficitului bugetar şi-a atins limitele, în condiţiile în care companiile şi populaţia resimt deja povara fiscală, iar economia României ar urma să înregistreze o creştere de numai 0,7% în acest an, consideră Ruxandra Târlescu, partener coordonator Taxe în cadrul PwC România.

Declarațiile reprezentantei PwC vin în contextul în care noul premier Luca Niculescu a fost întrebat, la prima conferință de presă susținută după depunerea jurământului la Palatul Cotroceni, dacă poate garanta că Guvernul nu va introduce taxe și impozite suplimentare în 2027.

„Creşterea taxelor ca soluţie de reducere a deficitului bugetar şi-a atins limitele. Companiile şi populaţia resimt povara fiscală şi creşterea economică tot mai slabă o demonstrează. Ajustarea fiscală trebuie să continue în anii următori pentru ca deficitul să ajungă la 3% din PIB în 2031, însă spaţiul pentru noi majorări de taxe este tot mai redus. Creşterea fiscalităţii din ultimul an a pus presiune pe companii şi populaţie, iar economia resimte efectele, cu o creştere estimată la doar 0,7% anul acesta. România trebuie, aşadar, să găsească un mix care să permită continuarea consolidării fiscale fără să fragilizeze şi mai mult creşterea economică”, susţine Ruxandra Târlescu, conform AGERPRES.

Măsurile fiscale anunțate de noul Guvern

Potrivit acesteia, măsurile fiscale anunţate de noul Guvern ar putea contribui la continuarea ajustării bugetare fără noi majorări de taxe.

„În acest context trebuie privite şi măsurile fiscale pe care şi le propune noul guvern al României, anunţate înainte de primirea votului în parlament şi înainte ca ele să intre efectiv în procesul de adoptare. Direcţiile anunţate sunt importante tocmai pentru că încearcă să răspundă ambelor obiective: continuarea corecţiei bugetare, dar şi reducerea presiunii asupra economiei. Eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027, menţinerea principiului cotei unice, lărgirea bazei de impozitare, colectarea mai bună a TVA, rambursările mai rapide către companii, eficientizarea ANAF şi un control mai strict al cheltuielilor publice conturează un mix care, dacă va fi bine calibrat şi implementat, poate muta accentul de la noi creşteri de taxe către o consolidare fiscală mai sustenabilă”, arată reprezentanta PwC România.

Avertisment privind noi majorări de taxe

Aceasta atrage atenţia că reducerea deficitului bugetar devine mai dificilă în condiţiile încetinirii economiei.

„Finanţele publice trebuie readuse pe o traiectorie sustenabilă, dar acest lucru devine mult mai dificil într-o economie care încetineşte. În acelaşi timp, dacă răspunsul la problema deficitului rămâne majorarea fiscalităţii, riscăm să punem şi mai multă presiune pe investiţii, consum şi competitivitate şi, în final, chiar pe capacitatea economiei de a genera venituri bugetare”, explică Ruxandra Târlescu.

TVA, impozitul pe dividende și taxele locale au crescut

Conform analizei, ajustarea fiscală realizată în ultimul an a fost susţinută în principal de majorarea taxelor. Astfel, cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%, cotele reduse au fost unificate la 11%, impozitul pe dividende a fost majorat de la 10% la 16%, iar impozitele locale pe proprietate au crescut.

Potrivit datelor Ministerului Finanţelor citate în analiză, încasările din TVA au crescut cu 22,2% în perioada august 2025 – iulie 2026, comparativ cu cele 12 luni anterioare, în timp ce deficitul bugetar s-a redus la 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului 2026, de la 4,51% din PIB în perioada similară din 2025.

Cele trei mari agenţii de rating, Fitch, Moody’s şi S&P, au menţinut România în categoria recomandată investiţiilor, dar cu perspectivă negativă, se menţionează în analiză.

România mai are de făcut o ajustare de aproximativ 3% din PIB

Potrivit estimărilor Comisiei Europene citate în document, deficitul bugetar ar urma să ajungă la aproximativ 6,2% din PIB în acest an, însă pentru reducerea acestuia sub 3% până în 2031 mai este necesară o ajustare de aproximativ trei puncte procentuale din PIB.

În acelaşi timp, creşterea fiscalităţii a fost însoţită de presiuni asupra preţurilor şi consumului, arată reprezentanta PwC.

Inflaţia anuală a ajuns la 10,85% în luna mai, a coborât la 6,17% în august şi a urcat din nou la 6,61% în septembrie, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) menţionate în analiză. Totodată, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a scăzut cu 5,1% în primele opt luni din 2026, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

PwC: Cea mai mare rezervă de venituri este TVA-ul datorat și neîncasat

În opinia Ruxandrei Târlescu, principala măsură pentru creşterea veniturilor bugetare ar trebui să fie îmbunătăţirea colectării TVA.

„Prima măsură, şi cea mai importantă, este colectarea. Cea mai mare rezervă de venituri a României nu este o cotă mai mare, ci TVA-ul deja datorat şi neîncasat. În 2023, statul nu a colectat o treime din TVA-ul pe care ar fi trebuit să îl încaseze, cel mai mare gap de conformare din Uniunea Europeană, faţă de o medie de 9,5%, potrivit Comisiei Europene. Pierderea a fost de 45,5 miliarde lei într-un singur an, potrivit aceluiaşi raport, mai mult decât a adus majorarea cotei de TVA, iar fiecare punct procentual recuperat din acest gap ar însemna aproximativ 1,5 miliarde lei la buget. Instrumentele există deja: facturarea electronică, raportarea SAF-T, sistemul e-Transport şi declaraţia de TVA precompletată fac tranzacţiile vizibile pentru ANAF aproape în timp real. Folosite împreună cu verificarea încrucişată a datelor şi cu controale ţintite, pot aduce venituri suplimentare şi o concurenţă mai corectă pentru companiile care îşi respectă obligaţiile”, subliniază reprezentanta PwC România.

Reforma cheltuielilor publice, fără tăierea investițiilor productive

O altă direcţie indicată în analiză este reforma cheltuielilor publice, fără reducerea investiţiilor productive în infrastructură, energie, educaţie şi digitalizare.

De asemenea, Ruxandra Târlescu consideră că predictibilitatea fiscală reprezintă o condiţie pentru susţinerea investiţiilor, iar eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, anunţată pentru 2027, ar constitui un pas în această direcţie.

„Prima etapă a ajustării a arătat că taxele mai mari aduc rapid bani la buget. Însă de acum statul trebuie să arate că poate încasa banii care i se datorează şi că îi poate cheltui mai bine. O colectare mai bună şi o concurenţă corectă sunt mai sustenabile decât o nouă creştere a notei de plată a consumatorului. România nu are nevoie doar de un deficit mai mic, ci şi de o economie competitivă”, concluzionează Ruxandra Târlescu.

Luca Niculescu nu a garantat că nu vor exista taxe noi în 2027

Premierul nu și-a asumat un angajament ferm, precizând că o decizie va depinde de situația fiscal-bugetară de la finalul acestui an.

„În momentul de față, răspunsul este același, vedem cum stăm cu cifrele fiscal-bugetare până la finalul anului. Evident că nu este dorința nimănui de a introduce taxe noi și vom face tot ce putem pentru ca cei mai vulnerabili, în orice caz, să fie protejați”, a declarat Niculescu.