Guvernul Niculescu vine cu planuri ambițioase, dar unele depășesc cu mult mandatul. Analiza unui expert: Lipsesc o prioritizare clară și responsabilii pentru unele măsuri

Programul de guvernare stabileşte direcţii de dezvoltare relevante pentru sectorul energetic şi propune reforme necesare, însă unele dintre măsurile incluse au un orizont de implementare care depăşeşte cu mult durata actualului mandat, este de părere expertul Energy Policy Group (EPG), Alexandru Ciocan, într-o analiză publicată marţi.

„Lipsesc o prioritizare clară” și responsabilii pentru unele dintre măsuri

„România traversează de peste cinci luni o criză guvernamentală, care se suprapune provocărilor persistente din sectorul energetic, în special cele legate de preţurile ridicate ale energiei, competitivitatea industriei şi necesitatea accelerării investiţiilor. În acest context, formarea unui nou Guvern este esenţială pentru depăşirea incertitudinii politice şi reluarea unui proces decizional cu exercitarea deplină a atribuţiilor executive (…) Aşadar, am analizat capitolul Energie din programul de guvernare, care propune o serie de obiective pentru dezvoltarea sectorului energetic, de la creşterea capacităţilor de producţie şi stocare până la modernizarea reţelelor şi protecţia consumatorilor (…) În ansamblu, programul stabileşte direcţii de dezvoltare relevante pentru sectorul energetic şi propune reforme necesare, însă unele dintre măsurile incluse au un orizont de implementare care depăşeşte cu mult durata actualului mandat. Deşi multe măsuri au termene asumate, lipsesc o prioritizare clară a acestora şi, în multe cazuri, desemnarea responsabililor şi a indicatorilor privind evaluarea progresului în perioada următoare”, susţine specialistul, conform AGERPRES.

Principala provocare: transformarea angajamentelor în rezultate concrete

Potrivit acestuia, accentul ar trebui pus pe accelerarea proiectelor mature, eliminarea blocajelor administrative şi implementarea reformelor deja asumate.

„Astfel, principala provocare pentru viitorul Guvern nu este lipsa proiectelor sau a strategiilor, ci capacitatea de a transforma angajamentele existente în rezultate concrete pe durata mandatului şi, în paralel, de a gestiona criza actuală a preţurilor ridicate la energie şi combustibili. Programul răspunde parţial acestei provocări prin criterii publice de activare şi dezactivare a intervenţiilor pe piaţa carburanţilor, contracte pe termen lung pentru industrie şi sprijin ţintit pentru consumatorii vulnerabili. Evoluţia preţurilor rămâne însă influenţată în mare măsură de factori externi, iar eficienţa acestor măsuri va depinde de rapiditatea implementării şi de capacitatea de a evita intervenţii care distorsionează piaţa”, afirmă Ciocan.

O parte dintre proiectele energetice au fost începute înaintea actualului mandat

În opinia expertul EPG, în privinţa ţintelor cantitative asumate pentru dezvoltarea noilor capacităţi de producţie şi stocare, programul de guvernare include numeroase obiective în acest sens, însă o parte semnificativă dintre proiectele menţionate se află deja în diferite etape de dezvoltare, fiind iniţiate anterior actualului mandat.

„Realizarea acestora depinde în principal de deciziile investiţionale ale companiilor şi de progresul proiectelor, nu de intervenţia directă a Guvernului. Prin urmare, ar fi utilă o distincţie mai clară între capacităţile care urmează să fie puse în funcţiune în perioada mandatului şi contribuţia efectivă a Guvernului la realizarea acestora”, consideră Alexandru Ciocan.

Expertul cere o coordonare mai clară între Guvern, ANRE și operatorii de rețea

Acesta a menţionat, totodată, că o parte importantă dintre obiectivele programului depinde de acţiunea coordonată a mai multor instituţii, inclusiv ANRE, ministere, autorităţi locale şi operatori economici.

„De exemplu, reducerea duratei de racordare şi modificarea mecanismelor de alocare a capacităţii ţin în principal de competenţele ANRE şi ale operatorilor de reţea, unele dintre aceste reforme fiind deja iniţiate. În mod similar, dezvoltarea reţelelor de transport şi a interconectărilor este realizată de Transelectrica şi Transgaz, în baza unor planuri multi-anuale de investiţii, unele proiecte fiind incluse şi pe listele europene PCI/PMI. În acest context, programul ar fi trebuit să evidenţieze mai clar modul în care Guvernul intenţionează să coordoneze instituţiile implicate, să accelereze procedurile de autorizare şi să faciliteze finanţarea investiţiilor. Având în vedere durata limitată a mandatului, rezultatele ar trebui evaluate în raport cu progresele concrete realizate în implementarea acestor proiecte, nu exclusiv prin atingerea unor obiective care depind de calendare investiţionale multianuale”, se arată în analiza de specialitate.

Semne de întrebare privind calendarul proiectelor Tarnița-Lăpuștești, Frasin și Bicaz

Reprezentantul EPG punctează şi aspectul privind „realismul calendarului de implementare a proiectelor prezentate”.

„Programul include proiecte de stocare prin pompaj, precum Tarniţa-Lăpuşteşti, Frasin şi Bicaz, al căror orizont de implementare depăşeşte cu mult durata actualului mandat. Chiar şi într-un scenariu optimist, contribuţia Guvernului s-ar putea limita la avansarea etapelor pregătitoare şi, eventual, la demararea lucrărilor pentru unele dintre aceste proiecte, în condiţiile în care anumite studii tehnice şi proceduri premergătoare investiţiilor nu sunt încă finalizate. În acelaşi timp, proiecte precum retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă sau punerea în funcţiune a parcurilor fotovoltaice ale Complexului Energetic Oltenia sunt deja în curs de dezvoltare, responsabilitatea implementării revenind în principal companiilor. Rolul Guvernului este, în aceste cazuri, mai degrabă acela de a asigura condiţiile necesare derulării investiţiilor şi de a elimina eventualele blocaje administrative sau de reglementare”, susţine Ciocan.

Neclarități privind Planul Social pentru Climă și ETS2

În ceea ce priveşte protecţia consumatorilor şi eficienţa energetică, expertul precizează că, deşi sunt incluse iniţiative cu potenţial impact, unele dintre acestea se suprapun sau reprezintă continuarea unor reforme deja asumate, precum dezvoltarea mecanismelor de sprijin ţintit pentru consumatorii vulnerabili şi operaţionalizarea ghişeelor de eficienţă energetică.

„O neclaritate priveşte Planul Social pentru Climă, prezentat drept prioritate, în condiţiile în care România a susţinut amânarea implementării ETS2. Este necesară clarificarea modului în care Guvernul intenţionează să coreleze calendarul ETS2 cu pregătirea şi finanţarea măsurilor din Planul Social pentru Climă, având în vedere legătura dintre cele două instrumente. În cazul termoficării, accentul este pus preponderent pe finanţarea investiţiilor, fără o abordare suficient de clară a reformelor economice şi instituţionale necesare pentru asigurarea sustenabilităţii sistemelor. În contextul guvernanţei sectorului şi al accelerării investiţiilor, programul propune măsuri utile, dar care ar necesita o prioritizare mai riguroasă. Elaborarea unui Pact Energetic Naţional reprezintă o iniţiativă binevenită, care ar putea contribui la asigurarea continuităţii politicilor energetice, indiferent de schimbările guvernamentale. Totuşi, acesta ar trebui corelat cu documentele strategice existente, în special cu Strategia Energetică a României, PNIESC şi Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră – România Neutră în 2050, pentru a evita suprapunerea obiectivelor şi introducerea unor angajamente divergente”, notează sursa citată.

EPG este un think-tank independent şi o organizaţie non-profit din România, fondată în anul 2014 la Bucureşti, specializată în politici energetice şi climatice, analize de piaţă şi tranziţie energetică.