Dan Dungaciu pune sub semnul întrebării strategia de securitate a României: Plătim pe mai multe fronturi, fără o direcție clară

România riscă să ajungă într-o situație gravă din punct de vedere financiar și al securității dacă autoritățile nu stabilesc o direcție clară în politica externă și de apărare, avertizează Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte al AUR. Acesta susține că statul român își asumă simultan cheltuieli pentru parteneriatul cu Statele Unite, NATO, programele europene de înarmare și sprijinirea Ucrainei, fără o strategie suficient de clară privind beneficiile acestor angajamente.

Într-o intervenție la Realitatea Plus, Dan Dungaciu a criticat modul în care autoritățile de la București gestionează politica de securitate, în contextul tensiunilor internaționale și al poziției României la frontiera estică a NATO și a Uniunii Europene.

Potrivit acestuia, România trebuie să decidă cum își protejează interesele naționale, în condițiile în care participă la mai multe inițiative de apărare, dar are în continuare nevoie de prezența militară americană.

Dan Dungaciu: România plătește pentru securitate pe mai multe direcții

Prim-vicepreședintele AUR consideră că România se află într-o situație complicată, fiind nevoită să găsească un echilibru între proiectele europene de apărare și parteneriatul strategic cu Statele Unite.

Dungaciu a făcut referire la viziunea Ursulei von der Leyen privind consolidarea securității europene, dar și la necesitatea menținerii sprijinului militar american pe teritoriul României.

În opinia sa, lipsa unor decizii politice ferme a creat neclarități în privința priorităților strategice ale țării, inclusiv în perspectiva viitorului program de guvernare.

„România se află prinsă între tensiunea de a-și asuma discursul doamnei von der Leyen despre starea Uniunii — în care domnia sa vorbea despre o zonă de securitate construită de către statele europene plus Canada, Norvegia, Ucraina, Marea Britanie, Franța etc. — și, pe de altă parte, nevoia stringentă de a avea prezența americană în țara noastră.

Această lipsă de decizie politică face ca toate aceste discuții să fie complet incoerente”, a declarat Dan Dungaciu la Realitatea Plus.

Acesta susține că România a ajuns să aloce resurse financiare pentru mai multe angajamente de securitate în paralel: cooperarea militară cu Statele Unite, obligațiile din cadrul NATO, programele europene de înarmare și ajutorul destinat Ucrainei, atât direct, cât și prin intermediul bugetului european.

Dungaciu consideră că aceste cheltuieli ar trebui analizate în cadrul unei strategii coerente, care să stabilească prioritățile României și modul în care sunt apărate interesele naționale.

Avertisment privind riscul unui colaps financiar și de securitate

Prim-vicepreședintele AUR susține că absența unei poziții clare din partea autorităților ar putea avea consecințe asupra stabilității economice și asupra capacității de apărare a țării.

În opinia sa, România trebuie să transmită mesaje coerente atât propriilor cetățeni, cât și partenerilor internaționali, pentru a evita acumularea unor vulnerabilități strategice.

„Dacă această indecizie politică a unor oameni incapabili să dialogheze și să transmită mesaje clare și coerente — nu doar către români, ceea ce este fundamental, ci și către instanțele internaționale — va continua, România va intra inevitabil în colaps: într-un colaps financiar și într-un colaps de securitate din care nu va putea fi salvată”, a avertizat Dan Dungaciu.

Semne de întrebare privind bazele militare și prezența americană

O altă problemă ridicată de reprezentantul AUR privește infrastructura militară construită în România și perspectivele prezenței trupelor aliate pe termen lung.

Dungaciu afirmă că România nu dispune de o bază NATO sau americană cu prezență militară permanentă, ci găzduiește trupe în sistem rotațional. În acest context, el consideră că autoritățile nu au clarificat cine va utiliza pe termen lung infrastructura militară aflată în dezvoltare.

De asemenea, acesta susține că discuțiile cu partea americană sunt insuficiente, în timp ce proiectele europene de apărare rămân, în opinia sa, perspective de viitor.

Prim-vicepreședintele AUR cere adoptarea unei decizii politice ferme privind direcția strategică a României, considerând că menținerea ambiguității afectează securitatea națională într-un context regional pe care îl apreciază drept cel mai nesigur din ultimele decenii.