Un student a găsit soluția contra căldurii insuportabile din locuințe: Vine din apa pe care toți o aruncăm. Cum ar putea fi răcorite blocurile

Apa care picură din aparatele de aer condiționat ar putea avea o a doua întrebuințare: să răcorească pereții clădirilor încinși de soare. Un student din Coreea de Sud a proiectat un sistem care colectează condensul și îl dirijează în panouri montate pe fațadele imobilelor vechi. Numit Urban Dew, proiectul este înscris la James Dyson Award 2026, însă eficiența sa trebuie încă demonstrată prin teste.

Autorul, Haecheol No, de la Universitatea Jeonju, a pornit de la o imagine familiară și în orașele din România: clădiri cu numeroase aparate de aer condiționat, din care apa se scurge pe lângă pereți sau ajunge direct la canalizare.

Propunerea sa este ca această apă să fie recuperată și folosită într-un înveliș exterior al clădirii, conceput pentru a reduce căldura care ajunge la pereți. Proiectul este prezentat pe platforma oficială a competiției James Dyson Award, potrivit Mediafax.

Aparatul răcește locuința. Apa rezultată ar putea răcori și fațada

Urban Dew propune colectarea apei de condens, filtrarea ei și distribuirea prin conducte către panourile montate pe exteriorul clădirii.

În interiorul acestora, apa s-ar întinde într-o peliculă subțire pe o structură cu suprafețe curbate și numeroase spații de circulație. Scopul este să intre în contact cu aerul pe o suprafață cât mai mare, fără să se acumuleze într-un singur loc.

Răcirea s-ar produce prin evaporare: trecerea apei în vapori consumă energie și preia căldură din mediul înconjurător. Acesta este un principiu fizic cunoscut, explicat și de Serviciul Geologic al Statelor Unite. Performanța concretă a panourilor Urban Dew urmează însă să fie măsurată.

Miza pentru locatari este reducerea încălzirii pereților în timpul verii. Dacă testele vor confirma efectul, sistemul ar putea contribui la diminuarea necesarului de răcire a clădirii. Deocamdată, autorul nu prezintă rezultate care să arate o economie la factura de electricitate.

Un spațiu de nouă centimetri ar permite aerului să circule fără ventilatoare

Panourile nu ar fi lipite direct de zid. Proiectul prevede un spațiu de aproximativ nouă centimetri între acestea și peretele existent, prin care aerul cald și umed să urce și să fie evacuat natural.

Astfel, fațada ar combina răcirea prin evaporare cu ventilația naturală, fără ventilatoare dedicate circulației aerului în acel spațiu.

Sistemul este conceput pentru clădiri existente, iar panourile ar putea fi demontate individual pentru curățare sau înlocuire. Racordurile ar opri automat alimentarea cu apă a modulului scos, astfel încât intervenția să nu impună oprirea întregii instalații.

Întrebarea esențială: cu câte grade se răcește peretele?

Proiectul se află într-o etapă de dezvoltare. Nu sunt prezentate măsurători care să arate cu câte grade ar scădea temperatura fațadei sau câtă energie ar economisi o clădire.

Planul autorului include realizarea unei machete și a unui prototip cu un singur panou. Acesta ar urma să fie comparat cu panouri obișnuite, folosind camere termice și senzori.

Sunt prevăzute și verificări privind alimentarea constantă cu apă, filtrarea, curățarea, drenajul și prevenirea înfundării. Materialele trebuie testate pentru rezistența la soare, intemperii și umezeală.

O etapă ulterioară ar fi montarea unei instalații-pilot pe o clădire veche, pentru evaluarea răcirii și a întreținerii în condiții reale.

Condensul poate fi recuperat, dar are nevoie de întreținere și control

Reutilizarea condensului există deja în alte aplicații. Departamentul Energiei din SUA îl enumeră printre sursele alternative de apă, inclusiv pentru anumite instalații de răcire.

Instituția precizează însă că, deși condensul are inițial un conținut redus de minerale, în timpul stocării se pot dezvolta bacterii, ceea ce poate impune tratarea apei, în funcție de utilizare.

Pentru Urban Dew, provocarea este să transforme apa disponibilă în timpul funcționării aerului condiționat într-un sistem eficient și ușor de întreținut. Până la testele pe o clădire, rămâne o propunere de design cu o utilizare ingenioasă pentru o resursă care, de regulă, se pierde.