În august, Radu Miruță anunța „vești bune”, calcula centimetri câștigați și felicita autoritățile pentru intervențiile destinate centralei de la Cernavodă. Două luni mai târziu, raportul Comitetului interministerial Bala indică „eficiență redusă” a barjelor scufundate și un efect anulat de scăderea naturală a debitului. Între timp, ambele reactoare au rămas oprite, iar costurile intervențiilor, estimate la zeci de milioane de lei, nu sunt încă centralizate. Documentul se află în etapa finală de redactare și nu a fost încă adoptat.
Documentul acoperă perioada iulie–15 octombrie 2026 și se află în etapa finală de redactare, urmând să fie adoptat. Concluziile relatate de News.ro nu reprezintă, așadar, un raport deja aprobat.
Miza intervențiilor a fost asigurarea apei necesare centralei într-o perioadă de secetă severă. În cea mai recentă comunicare oficială identificată, din 11 octombrie, Nuclearelectrica anunța că ambele unități sunt menținute în stare oprită sigură, iar reluarea producției depinde de nivelul Dunării.
Raportul: efectul barjelor a fost anulat de scăderea debitului
Cele patru barje au fost scufundate controlat în zilele de 7 și 8 august, pentru a favoriza dirijarea unei părți din apa fluviului către Dunărea Veche, pe traseul care alimentează zona Cernavodă.
Evaluarea prezentată acum arată limitele intervenției: „Intervenția executată cu barje la Bala a avut eficiență redusă, iar soluțiile structurale temporare modelate au indicat câștiguri de 1–3 cm”, se arată în raportul citat de News.ro.
Documentul explică și de ce rezultatul nu a putut fi menținut: „Efectul barjelor la Cernavodă a fost anulat de scăderea naturală a debitului, redistribuit spre brațul Borcea în lipsa dragajului pe Dunărea Veche.”
Prioritatea operativă indicată este pregătirea echipamentelor mobile și efectuarea probelor de pompare, „fără anticiparea unor performanțe hidraulice nedemonstrate”.
În august, Miruță anunța centimetri câștigați și zile în plus de funcționare
La începutul intervențiilor, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, prezenta evoluțiile drept rezultate pozitive.
Pe 4 august, acesta anunța o creștere a nivelului apei cu doi centimetri față de ziua precedentă. Comparând măsurătoarea cu prognoza de scădere, ministrul calcula un câștig net de patru centimetri, echivalent, în evaluarea sa, cu două zile suplimentare de funcționare.
Pe 9 august, după scufundarea barjelor și lucrările de dragare, mesajul era și mai optimist.
„8 cm câștigați la Cernavodă. Cel puțin 9 zile în plus pentru Unitatea 2”, scria Miruță, după cum ȘTIRIPESURSE.RO a relatat la acel moment. Calculul său compara variația măsurată a apei cu scăderea prognozată. Stiripesurse
Raportul citat acum descrie rezultatul intervențiilor pe un interval mai lung și efectul continuării secetei.
Digul de 150 de metri nu oferea creșterea necesară a nivelului
O altă soluție analizată a fost realizarea unui epiu, o construcție hidrotehnică destinată dirijării curentului, cu o lungime de aproximativ 150 de metri.
Potrivit raportului prezentat de News.ro, efectul acestei variante a fost considerat insuficient. Extinderea la aproximativ 450 de metri nu era compatibilă cu timpul disponibil pentru intervenția de urgență.
Limitele soluției apar și în documentația aferentă Hotărârii CNSU nr. 22/2026: structura de 150 de metri ar fi dirijat local curentul către accesul Canalului Dunăre–Marea Neagră, fără să producă o creștere suficientă a nivelului apei.
Raportul citat de News.ro consemnează și că „valorile hidrologice din 2026 nu au fost anticipate de niciun studiu disponibil”.
Costurile: estimări de funcționare, contracte de dragaj și modificări la centrală
Raportul precizează că, la momentul redactării, costurile totale nu erau centralizate.
Printre pozițiile prezentate se află estimarea Apelor Române pentru o soluție cu barje lestate și pompe mobile: 4–6 milioane de lei pentru 14 zile sau 7–10 milioane de lei pentru 30 de zile, fără TVA.
IGSU solicita suplimentarea bugetului cu 2,074 milioane de lei, pentru carburanți, piese și reparații, raportat la zece zile de misiune.
Administrația Fluvială a Dunării de Jos cerea finanțarea a două contracte de dragaj, de 6,712 milioane de lei, respectiv 4,0272 milioane de lei. Valoarea barjelor, anrocamentelor și serviciilor conexe era estimată la 6,288 milioane de lei.
Nuclearelectrica raporta, separat, costuri estimate de 3,6 milioane de lei fără TVA pentru modificări temporare de proiect, închirieri și apă demineralizată.
Cifra de peste 33 de milioane de lei evocată de News.ro nu este un decont final. Pozițiile includ costuri estimate, necesare de finanțare și variante de durată a intervenției. Fără centralizarea lor nu se poate stabili cât s-a cheltuit efectiv și care este valoarea finală.
De ce contează pentru consumatori: producția de electricitate rămâne afectată
Problema apei de la Cernavodă are o miză energetică directă: menținerea reactoarelor oprite înseamnă lipsa producției lor de electricitate.
Nuclearelectrica a precizat pe 11 octombrie că situația nu prezintă risc pentru securitatea nucleară. Centrala dispune de sisteme de răcire redundante, iar măsurile autorităților completează sistemele proprii și protejează pompele.
Compania a anunțat că folosește perioada opririi pentru mentenanță și pentru creșterea rezilienței, în paralel cu identificarea unor soluții pe termen mediu și lung. Repornirea rămâne condiționată de revenirea nivelului Dunării la parametrii necesari.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .