Folosirea inteligenței artificiale în cercetarea virusurilor și a toxinelor provoacă îngrijorări tot mai mari în rândul specialiștilor, care avertizează că tehnologia ar putea contribui la dezvoltarea unor arme biologice. De la experimente cu agenți patogeni periculoși până la posibilitatea creării unor virusuri complet noi, mai multe cazuri recente au readus în atenție riscurile utilizării AI în acest domeniu. Experții precizează însă că informațiile furnizate de aceste sisteme nu sunt suficiente pentru fabricarea unor arme biologice, potrivit The Guardian.
Instrumentele de inteligență artificială pot fi utilizate atât de persoane fără experiență în cercetare, cât și de instituții care dispun de laboratoare specializate și personal calificat.
Pentru utilizatorii fără pregătire, chatboții pot simplifica identificarea și organizarea informațiilor tehnice, inclusiv a celor referitoare la agenți patogeni și toxine cunoscute.
Specialiștii consideră însă că un pericol mai apropiat îl reprezintă folosirea acestor tehnologii de către organizații care dețin deja infrastructura necesară cercetărilor biologice avansate.
Dr. Filippa Lentzos, expertă în știință și securitate internațională la King’s College London, explică faptul că inteligența artificială poate contribui la identificarea unor modificări genetice care sporesc periculozitatea agenților patogeni.
„În acest caz, inteligența artificială nu elimină nevoia de expertiză, ci amplifică expertiza care există deja”, afirmă Lentzos.
Pe termen lung, cercetătorii iau în considerare inclusiv posibilitatea ca specialiștii să folosească AI pentru crearea unor agenți patogeni sau toxine necunoscute până acum, inclusiv variante rezistente la tratamente.
Și directorul serviciului britanic MI5, Ken McCallum, a atras recent atenția asupra riscului ca inteligența artificială să faciliteze accesul teroriștilor la arme biologice ori să permită apariția unor agenți patogeni noi.
Experimente cu virusul gripei aviare, asistate de inteligența artificială
Compania Anthropic a dezvăluit în septembrie că a identificat cinci situații în care cercetători din țări care nu au fost precizate au încercat să folosească chatbotul Claude în activități considerate potențial periculoase, legate de virusuri și toxine.
Reprezentanții companiei au constatat că anumite persoane au reușit să evite mecanismele de siguranță ale sistemului, după ce solicitările lor fuseseră respinse inițial.
Într-unul dintre aceste cazuri, chatbotul ar fi fost utilizat pentru pregătirea unor experimente privind modificarea unui virus al gripei aviare înalt patogene, cu scopul de a-i facilita adaptarea și transmiterea la mamifere.
Deși asemenea cercetări pot ridica suspiciuni privind intenția de a crește periculozitatea virusurilor, experimente comparabile sunt realizate și în laboratoare autorizate, pentru studierea amenințărilor pandemice și dezvoltarea vaccinurilor sau tratamentelor.
Un alt episod a fost investigat anul trecut în India. Autoritățile au analizat un presupus complot bioterorist în care un medic și alte persoane ar fi apelat la chatboți și motoare de căutare bazate pe AI pentru documentare privind producerea ricinei, o substanță toxică mortală.
Anchetatorii au suspectat că persoanele vizate intenționau să obțină toxina folosind obiecte obișnuite din bucătărie. Nu s-a stabilit însă dacă informațiile oferite de AI au avut un rol efectiv în presupusele tentative.
Experiment la MIT: Patru agenți patogeni cu potențial pandemic, identificați în mai puțin de o oră
Mai multe cercetări au demonstrat că anumite modele de inteligență artificială pot furniza date sensibile despre agenți biologici.
Într-un experiment organizat la Massachusetts Institute of Technology (MIT), studenți care nu aveau pregătire științifică au fost invitați să testeze dacă un chatbot le poate oferi informații utile pentru provocarea unei pandemii.
În mai puțin de 60 de minute, sistemele AI au identificat patru agenți patogeni cu potențial pandemic și au prezentat informații despre obținerea acestora din ADN sintetic, inclusiv despre furnizori care ar putea aplica verificări insuficiente comenzilor de material genetic.
Autorii experimentului au precizat totuși că accesul la asemenea informații nu demonstrează capacitatea utilizatorilor de a produce agenții patogeni respectivi.
Dificultăți privind eficiența măsurilor de protecție au fost observate și la modele AI dezvoltate în China. Cercetătorii unei companii de securitate au reușit să determine două modele Kimi să ofere informații despre arme biologice și asasinate, evitând restricțiile existente.
La Universitatea Stanford, cercetătorul David Relman a prezentat un experiment în care un sistem AI a explicat modificarea unui agent patogen pentru a-i conferi rezistență la tratament.
Separat, un alt specialist a relatat că un chatbot a oferit informații despre posibilitatea răspândirii pe cale aeriană a unor agenți biologici periculoși, prin utilizarea unui balon meteorologic.
Aceste situații ilustrează dificultățile întâmpinate în separarea informațiilor științifice necesare cercetării legitime de cele susceptibile să fie utilizate în scopuri nocive.
Primii viruși creați cu ajutorul AI și îngrijorările privind securitatea biologică
În aprilie, cercetătorii au anunțat că au reușit să proiecteze primii viruși cu sprijinul inteligenței artificiale.
Aceștia infectează numai bacteriile, iar rezultatele cercetării ar putea fi folosite pentru dezvoltarea unor noi terapii medicale.
Totuși, specialiștii au atras atenția că această evoluție ridică „probleme urgente de biosiguranță și biosecuritate”.
Într-o altă cercetare, Anthropic a comunicat că agenți AI au descoperit un sistem biologic necunoscut anterior, după analizarea structurii unui virus care infectează bacteriile. Rezultatele ar putea avea aplicații în cercetarea genetică.
Un exemplu suplimentar provine din activitatea Laboratorului Național Los Alamos, din Statele Unite.
În 2025, oamenii de știință au pregătit un model AI să estimeze interacțiunea dintre celulele umane și neurotoxine foarte puternice provenite de la melci marini. Cercetarea ar putea sprijini identificarea unor antidoturi.
Ulterior, autoritățile americane și-au exprimat îngrijorarea după ce specialiști chinezi au folosit rezultatele studiului pentru dezvoltarea unui instrument propriu destinat proiectării unor toxine noi.
Cercetătorii din China au afirmat că obiectivul lor era exclusiv descoperirea unor medicamente.
De ce inteligența artificială nu poate înlocui laboratoarele și experiența specialiștilor
În pofida capacităților tot mai avansate ale sistemelor AI, producerea armelor biologice continuă să presupună dificultăți majore și riscuri considerabile, mai ales pentru persoanele fără calificare.
„Informația reprezintă doar o parte a problemei”, explică Filippa Lentzos.
Specialista arată că sunt necesare experiență practică, materiale biologice, aparatură specializată, verificarea rezultatelor prin experimente, capacități de producție la scară mare și mijloace de dispersare.
Sonia Ben Ouagrham-Gormley, directoare adjunctă a programului de apărare biologică de la Universitatea George Mason din Virginia, subliniază importanța experienței dobândite în practică și a cunoștințelor care nu pot fi transmise doar prin instrucțiuni. Acestea au fost esențiale în programele de armament biologic desfășurate anterior de diferite state.
La rândul său, profesorul Martin Pačesa, de la Universitatea din Zürich, consideră că procurarea materialelor necesare reprezintă un obstacol fundamental.
„Orice absolvent de fizică ar putea schița planurile unei bombe nucleare potențial mai eficiente, dar de unde ar obține o bucată de uraniu? Același lucru este valabil și pentru armele biologice. Dacă ai acces la materialele și instalațiile capabile să le producă, atunci inteligența artificială nu va face o diferență prea mare dacă intenția ta este să provoci rău”, explică acesta.
Specialiștii solicită reguli mai dure pentru modelele de inteligență artificială
O parte dintre companiile care dezvoltă sisteme AI au introdus deja restricții pentru prevenirea utilizării tehnologiei în fabricarea armelor biologice. Cu toate acestea, cele mai multe nu oferă informații publice despre existența sau natura acestor măsuri.
Profesorul Tom Inglesby, directorul Centrului pentru Securitate Sanitară de la Universitatea Johns Hopkins, atrage atenția asupra lipsei unor reglementări oficiale la nivel guvernamental.
„Nu avem încă politici guvernamentale oficiale în nicio țară care să ne protejeze împotriva acestui tip de utilizare abuzivă”, afirmă specialistul.
Acesta propune introducerea unor evaluări independente obligatorii pentru noile modele AI, înainte ca acestea să fie puse la dispoziția publicului, astfel încât eventualele vulnerabilități să poată fi identificate și remediate.
Inglesby susține și limitarea accesului la informații biologice cu risc ridicat, printre care datele referitoare la modificări care pot favoriza transmiterea agenților patogeni.
O altă propunere privește verificarea comenzilor de material genetic de către furnizori, pentru a împiedica folosirea acestora în dezvoltarea unor virusuri noi, cu potențial periculos.
Deși asemenea controale sunt aplicate deja în anumite cazuri, ele rămân în mare măsură voluntare. În plus, pot fi evitate atunci când inteligența artificială proiectează secvențe genetice periculoase pe care sistemele existente nu reușesc să le identifice.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .