Alarmă pentru agricultura României: Risc de tăieri de până la 6,5 miliarde de euro din finanțare. Subvențiile ar putea fi înjumătățite

Agricultura României se confruntă cu perspectiva unei lovituri financiare majore în perioada 2028-2034. Peste 5,1 miliarde de euro ar putea dispărea din finanțarea destinată sectorului, iar pierderile ar putea ajunge la aproximativ 6,5 miliarde de euro într-un scenariu extins. Consecințele s-ar putea resimți dincolo de ferme, de la locurile de muncă din mediul rural până la industria alimentară și securitatea aprovizionării cu hrană.

Avertismentul vine de la Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), care a publicat miercuri estimări privind impactul viitorului buget european asupra agriculturii românești. Organizația a lansat pe propriul site o pagină dedicată viitoarei Politici Agricole Comune (PAC), pentru perioada 2028-2034, în încercarea de a atrage atenția asupra riscurilor înainte ca negocierile bugetare să se încheie.

Miza este uriașă. Potrivit calculelor AAC, reducerea finanțării ar putea lăsa economiile locale fără sume cuprinse între 825 de milioane de euro și un miliard de euro anual. În același timp, între 10.000 și 13.000 de locuri de muncă ar putea fi puse în pericol, pe fondul diminuării banilor care susțin activitatea fermelor și investițiile din mediul rural.

Subvenții la jumătate, presiune uriașă asupra fermierilor

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează plățile directe acordate fermierilor. AAC avertizează că bugetul pentru subvențiile prin Pilonul I, gestionate prin APIA, ar putea fi redus cu până la 50%. În paralel, finanțarea investițiilor prin Pilonul II, derulate prin AFIR, ar putea suferi tăieri drastice.

Și nivelul sprijinului pe hectar ar putea coborî puternic. Potrivit estimărilor organizației, plata maximă posibilă în România, incluzând sprijinul cuplat și toate ecoschemele, ar putea ajunge în jurul valorii de 110 euro/hectar.

Prin comparație, media actuală este de 221 de euro/hectar, iar nivelul care ar fi trebuit atins în condițiile unei convergențe externe de 100% este de 241 de euro/hectar, conform angajamentelor asumate de Uniunea Europeană la aderarea României.

O asemenea diferență ar putea accentua dificultățile fermierilor, într-un moment în care seceta, costurile ridicate de producție și concurența externă pun deja presiune asupra exploatațiilor agricole.

„Se poate ajunge la o reducere cu 50% a bugetului pentru subvenții prin Pilonul I, APIA, și o reducere drastică a bugetului pentru investiții prin Pilonul II, AFIR. Consecințele ne privesc pe toți. Agricultura înseamnă hrană, locuri de muncă, investiții, activitate economică în comunitățile rurale și materie primă pentru industria alimentară”, avertizează reprezentanții AAC.

Organizația atrage atenția că diminuarea sprijinului financiar ar putea limita capacitatea fermierilor și cooperativelor de a produce, de a moderniza exploatațiile și de a face față șocurilor climatice și economice. În cele din urmă, riscul nu privește doar veniturile agricultorilor, ci și competitivitatea producției agroalimentare românești.

Nu doar fermierii ar putea plăti factura

Reducerea finanțării europene ar putea avea efecte în lanț asupra economiei. Mai puțini bani pentru agricultură înseamnă, în perspectiva AAC, investiții mai puține, activitate economică redusă în comunitățile rurale și presiuni suplimentare asupra industriei alimentare, care depinde de materia primă produsă în țară.

Într-un asemenea scenariu, capacitatea României de a-și asigura o producție agroalimentară competitivă ar putea fi afectată. Iar efectele ar putea ajunge, indirect, și la consumatori, prin slăbirea producției interne și a lanțurilor economice care leagă fermele de procesatori și de piață.

Specialiștii din cadrul Alianței spun că au semnalat aceste riscuri încă din iulie 2025, prin adrese oficiale, informări de presă, scrisori deschise și demersuri la nivel național și european. Noua pagină publicată de organizație urmărește să aducă în atenția publică datele și implicațiile negocierilor, înainte ca deciziile privind viitorul buget agricol să devină definitive.

Ce cere România în negocierile europene

AAC susține constituirea unui buget distinct, adecvat și predictibil pentru Politica Agricolă Comună, de cel puțin 443 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034.

Organizația solicită, de asemenea, ca utilizarea a 15% din buget să fie obligatoriu destinată agriculturii și ca două treimi din alocările prevăzute pentru revizuirea Cadrului Financiar Multianual la jumătatea perioadei să fie incluse în bugetul PAC și folosite în beneficiul fermierilor și cooperativelor agricole, atât pentru susținerea veniturilor, cât și pentru investiții și dezvoltare rurală.

Reprezentanții AAC avertizează că fereastra de intervenție este limitată. După stabilirea bugetului european, posibilitățile de a modifica deciziile și de a recupera eventualele pierderi de finanțare vor fi mult mai restrânse.

„Este important ca fermierii, autoritățile și întreaga populație a României să înțeleagă de acum ce se negociază și ce consecințe pot exista. După stabilirea bugetului european, posibilitățile de a corecta deciziile și de a recupera finanțarea pierdută vor fi mult mai limitate”, transmite organizația.

Avertismentul Alianței pune în prim-plan o miză care depășește granițele agriculturii. În joc sunt veniturile fermierilor, investițiile din mediul rural, locurile de muncă și capacitatea României de a-și susține propria producție de hrană. Dacă estimările AAC se confirmă, următorul exercițiu financiar european ar putea aduce una dintre cele mai dure presiuni bugetare asupra agriculturii românești din ultimii ani.