Anchetă în impas. Un maldăr de adrese și chemări, zero răspunsuri / Nadia Cerva: „E clar, nu mai am nicio suspiciune, CCR blochează. O să fie una dintre concluziile raportului” / Negru: „Noi am creat acest monstru inamovibil”

Ancheta parlamentară privind întâlnirea premierului Ilie Bolojan cu președintele CCR, Simina Tănăsescu, nu poate să stabilească, după cinci ședințe de audieri și un maldăr de cereri oficiale rămase fără răspuns, dacă într-adevăr scopul întâlnirii a fost problema spațiilor în care CCR își desfășoară activitatea. Membrii comisiei care desfășoară ancheta au epuizat aproape în totalitate căile de a obține răspunsurile dorite și cazul a scos la iveală o problemă mai amplă a Parlamentului, care depășește episodul investigat.

Se împlinesc două luni de când știripesurse.ro a dezvăluit că premierul și președintele CCR s-au întâlnit în biroul președintelui Senatului, fără ca întâlnirea să figureze pe agenda oficială a celor doi demnitari.

Întâlnirea a avut loc cu câteva zile înaintea ca judecătorii Curții Constituționale să adopte o importantă decizie pe legea integrității demnitarilor.

Momentul întâlnirii și faptul că discuția nu a fost anunțată public au determinat inclusiv Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să ceară explicații și clarificări de la Bolojan și Tănăsescu privind scopul întâlnirii.

Principala îngrijorare a fost legată de faptul că anumite cauze aflate pe rolul CCR ar fi fost discutate în afara plenului Curții Constituționale în care se iau deciziile.

Explicațiile nu i-au mulțumit pe senatori, care au încuviințat o anchetă parlamentară

Președintele CCR a respins „ferm şi categoric” că ar fi discutat cu Bolojan despre cauzele aflate pe rolul Curţii Constituționale.

Tănăsescu a declarat, în schimb, că a discutat cu premierul dacă este posibil ca CCR să primească noi birouri în clădirea Parlamentului pentru a-și desfășura activitatea zilnică.

„Am adresat o întrebare, dacă ar fi posibil ca din toată clădirea aceea, pe 5-6 etaje, să fie alocate, nu ştiu, una, două încăperi, spaţii administrative, şi pentru Curtea Constituţională. Unele chestiuni se pot rezolva şi prin schimb de documente, prin corespondenţă, altele se pot rezolva telefonic, dar aspectele acestea, legate de care birouri, unde şi cum, pentru astea chiar trebuie să discuţi”, a declarat Simina Tănăsescu, citată de Recorder.

Președintele CCR a adăugat că întâlnirea ei cu Bolojan nu a fost anunţată public pentru că a avut loc la scurtă vreme după o şedinţă de guvern și nu a avut timp să-și completeze agenda oficială.

„Între momentul în care s-a terminat şedinţa de guvern şi momentul în care a avut loc întâlnirea nici nu ştiu dacă a trecut mai mult de o oră, o oră şi ceva. Fizic n-aveam când să anunţ”, conform Siminei Tănăsescu.

Explicațiile oferite de președintele CCR nu i-au mulțumit pe senatori, care au încuviințat în ședința de plen din 24 august desfășurarea unei anchete parlamentare de către Comisia pentru constituționalitate a Senatului.

Audierile nu s-au putut ține pentru că Bolojan și Tănăsescu nu s-au prezentat

Ancheta parlamentară bate de atunci pasul pe loc.

Bolojan și Tănăsescu nu s-au prezentat la audieri, iar Curtea Constituțională nu a răspuns adreselor oficiale primite de la comisie.

În cinci ședințe au fost invitați premierul și președintele CCR să răspundă întrebărilor comisiei de anchetă (15, 22, 29 septembrie; 6 și 13 septembrie) și nu s-au prezentat.

De asemenea, Curtea Constituțională nu a răspuns adreselor în care comisia de anchetă a întrebat dacă și când președintele CCR a fost mandatată să facă demersuri pentru extinderea spațiului administrativ al instituției.

În ședința de marți, membrii comisiei de anchetă au dezbătut problema fără ieșire în care se află: le lipsesc pârghiile de a le determina pe persoanele invitate să se prezinte la audieri.

Nadia Cerva: „Avem clar o intenție a CCR de a bloca ancheta”

Președintele Comisiei pentru constituţionalitate din Senat, Nadia Cerva (PACE), le-a spus membrilor comisiei, marți, că una dintre concluziile raportului anchetei parlamentare o să fie intenția CCR de a „bloca ancheta”, dovadă fiind faptul că s-au trimis în mod repetat cereri oficiale către Curtea Constituțională de lămurire a problemei spațiilor de lucru și CCR nu a trimis niciun răspuns.

„Este clar o blocare a acestei anchete din partea CCR, adică aici nu mai am nicio suspiciune. Am făcut demersuri, am aflat că adresele au ajuns, sunt blocate undeva, acum că sunt blocate în biroul presedintelui CCR, că sunt blocate în secretariatul CCR, acolo sunt blocate, să știți. O știm neoficial pentru că documentele noastre pleacă de aici cu poșta militară, nu printr-o fițuica sau mail, avem confirmări de primire. Deci pe procedură nu ne-am jucat, am făcut toate demersurile ca să avem dovezile că tot ce am trimis a ajuns, s-a primit, blocat, deci avem clar un refuz și o intenție CCR de a bloca această comisie, asta îmi este clar, va fi și una dintre concluziile raportului pe care îl vom intocmi”, le-a spus Cerva membrilor comisiei.

Ea a adăugat că în raportul final se vor evidenția „toate încălcările pe care le-au făcut cei vizați, vor fi și propuneri de sancțiuni pentru fiecare dintre ei”.

Cerva a spus marți că ultimul lucru pe care l-ar mai putea încerca ar fi să-i invite la audieri pe toți cei 9 judecători CCR în speranța că vreunul dintre ei se va prezenta și va răspunde dacă în ședințele CCR s-au discutat despre problema spațiului de lucru.

Corneliu Negru a comparat CCR cu un „monstru inamovibil”

Senatorul Corneliu Negru (AUR) a anunțat că a început demersuri de a schimba legislația astfel încât în orice anchetă parlamentară să existe urmări inclusiv penale pentru persoanele și instituțiile care nu se prezintă la audieri și care nu oferă răspunsuri la cererile scrise.

Conform senatorului, sancțiunile pe care vrea să le introducă s-ar aplica „de la Președinte în jos”, inclusiv penal pentru demnitari, iar pentru persoanele juridice să fie prevăzute amenzi contravenționale de până la 15.000 de lei, în timp ce persoanele juridice să poată fi amendate cu până la 50.000 sau 100.000 de lei dacă nu răspund solicitărilor unei anchete parlamentare.

„Mi se pare o chestie pe care ar trebui să o votam cu toții. Dacă nu, mă tem că ținem degeaba aceste comisii”, a spus el.

„Parlamentul reprezintă suveranitatea poporului. Peste Parlament nu mai trebuie să existe nimeni, pentru că asta ar însemna că peste suveranitatea poporului exista altcineva. La final poate o să fim tot noi scoși vinovați că am vrut să punem batista, că de fapt n-am vrut să facem nicio anchetă, ca numai ne-am facut că o facem și până la urmă tot parlamentarii vor fi găsiți vinovați că nu s-a reusit anchetarea și nu s-a aflat adevărul. Despre asta e vorba, dacă nu redăm Parlamentului o putere pe care trebuie să o aibă…”, a adăugat Negru.

Senatorul a apreciat că este și vina parlamentarilor.

„Până la urmă tot noi, Parlamentul, am creat acest monstru inamovibil care se cheamă Curtea Constituțională și care conduce 22 de milioane de oameni după bunul plac”, a apreciat acesta.

Negru a povestit că a vizitat Congresul SUA în luna ianuarie și a văzut cum are loc acolo o anchetă parlamentară.

„Nici în fața unei instanțe de judecată nu erau așa prezenți și răspundeau. Toata lumea, cu avocat, era o solemnitate, nici măcar nu se punea problema să nu vii, pentru ca sancțiunea e drastică. În Romania…păi să desființăm, frate, tot Parlamentul, vin funcționarii și noi putem să mergem acasă dacă ăsta este rezultatul”, a mai spus senatorul..

Veta Păsculescu: Mi se pare o pierdere de timp

Senatoarea Veta Păsculescu (PNL) le-a spus marți colegilor din comisie că ancheta parlamentară i se pare „o pierdere de timp” din moment ce Bolojan și Tănăsescu nu se prezintă, iar CCR nu răspunde.

„Doamna președinte, noi am făcut un demers, n-am primit răspuns la aceste documente, mi se pare pierdere de timp. Voi vota împotrivă să chemăm 9 oameni de la Curte să ne spună nouă ce? Eu vă înțeleg perfect, știu că nu avem ce să trimitem, dar mi se pare o pierdere de timp, vă spun cu regret. Nu știu ce ați putea să faceți, chiar m-am tot gândit ce am putea noi să facem. Asta e părerea mea”, a declarat Păsculescu.

Ancheta a rămas „în pom”

Comisia senatorială a decis să-i invite pe Bolojan și Tănăsescu, pentru a șasea oară, să se prezinte la audieri. De asemenea, cererile scrise către CCR vor fi retrimise.

„Legislația are multe lipsuri, avem comisii de anchetă dar nu avem sancțiuni atât de dure încât să-i și facem pe cei invitați să vină. Dacă de la nivel de premier, care a fost și președintele Senatului, nu te prezinți în comisiile parlamentare și nu înțelegi rolul acestor comisii, despre restul care sunt terți nu știu ce am mai putea să spunem”, a spus Cerva.

„Nu știu ce demersuri am putea să facem, vă spun sincer, dar din partea noastră mai mult de atât, decât să le solicităm aceste informații și documente, nu avem ce să facem”, a mai spus președintele comisiei senatoriale.

Senatorul Laurențiu Plăeșu (AUR) le-a spus și el membrilor comisiei că partidul său a depus în legislatura parlamentară trecută o propunere care privea introducerea în codul penal a infracțiunii de „obstrucționare a anchetelor parlamentare”, propunere care a fost îngropată.