Păsările flamingo, considerate până nu demult o raritate în România, revin în Dobrogea în stoluri care au ajuns, în ultimii ani, la sute de exemplare. Imaginile surprinse acum pe lacul Techirghiol arată o parte a unui fenomen care îi preocupă pe specialiști: aceste păsări ar putea trece de la popasuri temporare la populații care cuibăresc și rămân aici tot anul. În Bulgaria, o asemenea schimbare a fost deja documentată.
În prezent, potrivit ornitologului Attila Marton, sunt 98 de exemplare pe lacul Sinoe și alte 19 pe Techirghiol. Dintre păsările observate pe Sinoe, peste 70 sunt tinere, născute în acest an, potrivit News.
Cifrele descriu observațiile actuale de pe cele două lacuri. Grupurile de 500–800 de păsări despre care vorbește specialistul au fost înregistrate în ultimii ani în regiune.
Asociați în Europa mai ales cu lacurile și lagunele Mediteranei, flamingii roz apar tot mai des și în Dobrogea. Exemplare inelate în Turcia, Grecia și Franța au fost identificate în regiune, însă proveniența tuturor păsărilor observate nu este cunoscută.
De la patru păsări care atrăgeau atenția la stoluri de sute
În august 2016, Societatea Ornitologică Română anunța observarea a patru flamingi și descria specia drept o apariție extrem de rară în România, fără o populație cuibăritoare.
De atunci, observațiile s-au înmulțit. Potrivit lui Attila Marton, păsările apar în fiecare sezon în Dobrogea, uneori în grupuri de câteva sute.
Specialistul spune că au fost identificate inclusiv exemplare inelate în Turcia, Grecia și Franța. Aceste informații permit urmărirea deplasărilor unor păsări și arată legăturile dintre lacurile Dobrogei și alte regiuni europene.
Revenirea lor ridică însă o întrebare diferită de cea despre locul de proveniență: vor continua doar să poposească sau vor începe să se reproducă aici?
Păsările tinere ridică o întrebare: s-au născut în România?
Numărul mare de exemplare tinere observate pe Sinoe este unul dintre elementele asupra cărora atrage atenția ornitologul.
„Foarte multe exemplare sunt păsări tinere, eclozate în acest an sau în anii în care au fost observați, ceea ce ne indică că nu este deloc de exclus nici faptul că aceste păsări au cuibărit în România, undeva în zone ferite de privirile oamenilor”, a declarat Attila Marton, pentru ZIUA de Constanța, citat de News.
Prezența păsărilor tinere nu dovedește, singură, cuibărirea în România. Ele pot proveni și din colonii aflate în alte țări. Originea exactă a exemplarelor observate acum rămâne de stabilit.
Cercetătorii au căutat deja dovezile unei colonii în Dobrogea
Posibilitatea reproducerii flamingilor în România a fost analizată într-un studiu publicat în 2022 în Scientific Annals of the Danube Delta Institute, realizat de cercetători ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” și colaboratori.
Lucrarea a urmărit observațiile din 2021 și începutul lui 2022, într-o perioadă în care aparițiile speciei deveniseră mai numeroase. Cercetătorii au efectuat verificări în teren și au căutat o posibilă colonie.
Concluzia lor a fost că nu puteau confirma cuibărirea în zona studiată, descriind păsările drept oaspeți de vară necuibăritori. Studiul explică de ce observarea stolurilor, chiar și cu exemplare tinere, trebuie completată cu dovezi privind reproducerea. Concluzia privește perioada cercetată și nu stabilește ce s-a întâmplat în anii următori.
În Bulgaria, schimbarea a fost deja confirmată
Un reper apropiat vine de pe lacul Atanasovsko, lângă Burgas.
Societatea Bulgară pentru Protecția Păsărilor a anunțat documentarea fotografică a primei cuibăriri reușite a flamingului roz în Bulgaria, în 2024. Evenimentul a fost descris și într-o lucrare științifică publicată în revista Larus, de Petar Iankov și Zlatozar Boev.
Cazul nu dovedește că flamingii cuibăresc și în România, dar oferă un exemplu concret al apariției unui nou loc de reproducere în regiunea Mării Negre.
Pentru Dobrogea, Attila Marton consideră că revenirea regulată și efectivele observate ar putea prefigura o schimbare de durată.
„Cu certitudine sunt numere însemnate în fiecare an și cred că este doar o chestiune de timp până când o să apară ca populații rezidente, cuibăritoare, care o să fie observabile pe tot parcursul anului în România”, a precizat ornitologul.
Ce găsesc flamingii pe lacurile noastre
Apele puțin adânci și hrana disponibilă sunt importante pentru această specie. Potrivit Societății Ornitologice Române, flamingii caută nevertebrate în mâl, filtrându-le cu ajutorul ciocului. Pigmenții din hrană contribuie la culoarea roz a penajului.
Pentru ca păsările să poată folosi aceste habitate, au nevoie și de liniște. Cei care le observă pe Techirghiol sunt îndemnați să păstreze distanța și să evite apropierea care le întrerupe hrănirea sau odihna.
Imaginile pot fi spectaculoase, dar întrebarea pe care o deschid este una de durată: vor deveni păsările flamingo o prezență obișnuită pe lacurile României?







This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .