Negocieri tensionate la Bruxelles pentru bugetul 2028-2034: Irlanda propune o reducere de 8%, Germania vrea mai mult

Preşedinţia irlandeză a Consiliului UE a propus sâmbătă reducerea bugetului multianual al Uniunii Europene aferent perioadei 2028-2034 cu aproximativ 140 de miliarde de euro (circa 8%) faţă de propunerea iniţială a unui buget total de circa 2.000 de miliarde de euro avansată de Comisia Europeană, dar iniţiativa Irlandei nemulţumeşte Germania şi aliaţii acesteia ce formează statele contributoare nete şi care continuă să ceară reduceri mai substanţiale, spre nemulţumirea de asemenea a altor state membre, relatează AFP.

„Suntem încă departe de un acord. Suma noii propuneri nu constituie o bază bună” pentru a ajunge la un acord, a reacţionat cancelarul german Friedrich Merz, care a argumentat că „bugetul trebuie să fie sustenabil pentru cei care plătesc cea mai mare parte din el”.

Mai mulţi dintre aliaţii Berlinului din rândul coaliţiei de state membre ale UE contributoare nete la bugetul comunitar au exprimat opinii similare. Planul Irlandei este „nerezonabil”, a protestat ministrul suedez al afacerilor europene, Jessica Rosencrantz, în timp ce omoloaga sa austriacă, Claudia Bauer, a cerut „sute de miliarde de euro reduceri suplimentare”.

Comisia Europeană a propus pentru bugetul multianual al UE aferent perioadei 2028-2034 o sumă de circa 2.000 de miliarde de euro, echivalentul a 1,26% din Venitul Naţional Brut (VNB) al statelor membre. Din această sumă, aproximativ 168 de miliarde de euro (sau 0,11% din VNB) ar urma să fie destinată plăţilor aferente rambursării datoriei contractate de UE pentru fondul de redresare post-pandemie.

În timp ce ţările contributoare nete, aşa-numitele „frugale”, cer reducerea substanţială a bugetului faţă de propunerea Comisiei, de partea cealaltă ţările beneficiare nete ale bugetului UE erau deja îngrijorate de faptul că, în respectiva propunere, Comisia scădea fondurile europene destinate agriculturii şi diminuării decalajelor de dezvoltare între regiunile mai sărace şi cele mai bogate ale UE (fondurile de coeziune), o preocupare politică majoră înaintea alegerilor care vor avea loc anul viitor în Franţa, Italia, Spania, Polonia, Grecia, Finlanda, Slovacia şi Estonia.

În aceste condiţii, reacţia de acum a ţărilor contributoare nete pune în pericol şi mai mult şansele de a încheia negocierile bugetare înainte de Crăciun, aşa cum şi-ar dori oficialii UE, pentru a evita suprapunerea acestor negocieri cu respectivele alegeri, în special alegerile prezidenţiale din Franţa, unde extrema-dreaptă conduce în prezent în sondaje.

În încercarea de a ajunge la un compromis, preşedinţia irlandeză a Consiliului UE a propus reducerea cheltuielilor legate de ajutoarele pentru dezvoltare (destinate ţărilor din afara UE) şi a cheltuielilor administrative ale aparatului instituţiilor comunitare.

Aceeaşi propunere diminuează finanţarea pentru competitivitate şi securitate, domenii considerate însă prioritare de ţările „frugale”, mai ales ţări precum Germania sau Suedia aflate în prima linie a ajutorului militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia.

Pe de altă parte, propunerea irlandeză menţine în mare parte fondurile dedicate politicilor agricolă şi de coeziune din propunerea Comisiei. Aceasta este opusul a ceea ce ar trebui făcut, întrucât bugetul ar trebui „să abordeze provocările şi priorităţile actuale ale Europei”, a susţinut un diplomat european care a solicitat anonimatul şi care împărtăşeşte abordarea ţărilor frugale.

Irlanda a propus de asemenea 55 de miliarde de euro ca „resurse proprii” suplimentare pentru a consolida bugetul european, fără a creşte contribuţiile statelor membre cu o sumă echivalentă, în special printr-o taxă asupra marilor companii şi o taxă de mediu.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a îndemnat anterior liderii statelor UE să găsească noi surse de venituri pentru viitorul cadru financiar multianual, avertizând că, în caz contrar, vor trebui să aleagă între a creşte contribuţiile naţionale la bugetul comunitar şi a accepta o reducere de până la 40% a bugetului deja propus de Bruxelles.