România, în fața unui paradox demografic: Țara câștigă locuitori după ani de declin. Decizia luată de stat în 2022 care a schimbat situația

România înregistrează de patru ani consecutivi mai multe sosiri decât plecări ale persoanelor care își stabilesc reședința pe termen lung. După o perioadă îndelungată în care migrația a contribuit la diminuarea numărului de locuitori, situația s-a inversat începând din 2022, când autoritățile au majorat considerabil numărul muncitorilor din afara Uniunii Europene care pot fi aduși în țară. Numai în 2025, diferența dintre persoanele sosite și cele plecate a depășit 100.000, potrivit datelor analizate de Profit.ro.

Statisticile pentru anul trecut indică 307.592 de persoane care au venit în România pentru o perioadă de cel puțin un an, în timp ce 205.343 au părăsit țara în aceleași condiții. Astfel, balanța migrației a înregistrat un excedent de 102.249 de persoane.

Calculul cuprinde atât românii care se întorc din străinătate, cât și cetățenii altor state care aleg să locuiască în România pentru minimum 12 luni.

Românii care se întorc acasă nu explică singuri creșterea

Extinderea accesului lucrătorilor din state din afara Uniunii Europene pe piața muncii din România a avut o contribuție importantă la schimbarea tendinței migratorii. Un rol semnificativ îl au angajații recrutați din țările asiatice.

Potrivit celor mai recente informații detaliate publicate de Eurostat, referitoare la 2024, cetățenii români au reprezentat 64,5% dintre persoanele sosite în țară, în timp ce străinii au avut o pondere de 35,5%.

În același an, aproximativ 215.000 de persoane au emigrat din România. Cei mai mulți erau cetățeni români, însă printre cei plecați s-au numărat și străini.

Prin urmare, excedentul migrator este rezultatul atât al revenirii unor români, cât și al stabilirii în țară a unui număr tot mai mare de cetățeni străini.

Peste 140.000 de muncitori din afara UE, angajați în România

Datele Inspectoratului General pentru Imigrări arată că, la încheierea anului 2024, pe piața muncii din România activau peste 140.640 de persoane provenite din state care nu fac parte din Uniunea Europeană.

Industria prelucrătoare și construcțiile concentrau cei mai mulți astfel de angajați, cu 29.141, respectiv 28.538 de persoane. În comerț lucrau 20.008 cetățeni non-UE, în hoteluri și restaurante 18.844, iar în activitățile administrative și serviciile de suport, 12.189.

Agricultura, șantierele, serviciile de curățenie și manipularea mărfurilor au reprezentat împreună peste 60% dintre ocupațiile pentru care au fost acordate avize în 2024.

În privința țărilor de proveniență, Nepal, Sri Lanka, Turcia și India ocupă primele poziții.

Datele OECD indică, la rândul lor, o extindere considerabilă a prezenței lucrătorilor străini. Dacă în 2022 aproximativ 52.000 de cetățeni din state terțe dețineau permise de ședere pentru muncă, la sfârșitul lui 2024 numărul acestora depășise 100.000.

Aproape jumătate proveneau din Nepal și Sri Lanka. Totodată, încă din august 2024, numărul angajaților non-UE care aveau contracte de muncă active se apropiase de 140.000.

Decizia din 2022 care a inversat balanța migrației

Schimbarea majoră s-a produs în 2022, odată cu extinderea contingentului de lucrători străini și a capacității administrative necesare aducerii acestora în România.

În 2018, autoritățile permiteau intrarea a cel mult 22.000 de muncitori străini în cadrul contingentului anual. Patru ani mai târziu, plafonul a fost ridicat la 100.000, valoare menținută și în perioada 2023-2025.

Locurile disponibile au fost aproape integral ocupate în 2023. Cererea a rămas ridicată și în anul următor, când au fost înregistrate peste 130.000 de solicitări, iar Inspectoratul General pentru Imigrări a eliberat mai mult de 106.000 de autorizații de muncă.

Efectele se observă și în evoluția migrației. În 2018, România avea un deficit migrator de 59.083 de persoane, iar în 2021 diferența negativă ajunsese la 22.219.

Din 2022, balanța a trecut pe plus, cu 90.713 persoane. Excedentul a fost de 84.847 în 2023 și de 71.347 în 2024, pentru ca în 2025 să urce la 102.249 de persoane.

Bucureștiul, unul dintre principalele puncte de atracție pentru muncitorii străini

Creșterea numărului de persoane stabilite în România a continuat și anul trecut, pe fondul cererii de angajați.

În Capitală, Inspectoratul General pentru Imigrări a gestionat, pe parcursul lui 2025, situația juridică a peste 102.000 de cetățeni din afara Uniunii Europene. Cei mai numeroși proveneau din Nepal, Turcia și Sri Lanka, iar motivul predominant al șederii era desfășurarea unei activități profesionale.

Datele Institutului Național de Statistică arată, de asemenea, că dintre cele 307.592 de persoane sosite în România în 2025, 180.160 erau bărbați, reprezentând aproape 59% din total.

În plus, cele mai importante categorii de persoane care au imigrat se încadrează în grupele de vârstă active, ceea ce corespunde evoluției înregistrate pe piața muncii.