OMS a publicat o hartă a răspândirii ciumei în lume. Ce arată datele oficiale și cum se leagă de tragedia din Rusia

O tragedie petrecută în Siberia atrage atenția Organizației Mondiale a Sănătății și a presei internaționale. O cercetătoare în vârstă de 28 de ani, Daria Shipilova, a murit în condiții neclare la scurt timp după ce ar fi spart din greșeală o eprubetă cu bacterii vii într-un institut din apropierea orașului Irkutsk, scrie Newsweek.

Cum s-ar fi infectat femeia

Potrivit presei independente ruse, tânăra le-ar fi spus colegilor despre accidentul de laborator în timpul colectării de probe. A fost spitalizată cu simptome de pneumonie severă, pusă pe ventilator și a murit două zile mai târziu.

Canalul Mash Telegram, care are legături cu autoritățile ruse, a relatat că femeia a prezentat simptomele după ce s-a întors dintr-o călătorie de serviciu în republica rusă Buryatia și că boala a fost înregistrată la granița cu Mongolia.

Deși a recunoscut că tânăra a murit probabil de ciumă, Alexei Țidenov, șeful guvernului din Buryatia, a negat pe rețelele de socializare că aceasta ar fi vizitat republica, susținând că nu au existat focare în regiune, nici măcar în zonele de graniță cu Mongolia.

Ce se știe până acum despre caz

Deși autoritățile ruse evită confirmarea oficială, cazurile raportate indică o formă de ciumă pneumonică, aceasta fiind și cea mai periculoasă și contagioasă formă a bolii, transmisibilă prin particule respiratorii.

Cel puțin 197 de persoane care ar fi intrat în contact cu femeia au fost plasate în izolare. Patru spitale din Irkutsk au intrat în carantină pe o perioadă de trei săptămâni, iar evenimentele publice din oraș au fost anulate. De asemenea, mari companii locale au impus obligativitatea purtării măștilor.

Agenția rusă de sănătate Rospotrebnadzor a negat producerea vreunui accident la institut, însă poliția a deschis o anchetă penală privind posibile încălcări ale normelor de siguranță sanitară.

Situația globală a ciumei

Informațiile apar în timp ce OMS a dat publicității o hartă actualizată care arată răspândirea ciumei la nivel global între 2019 și 2025, interval în care au fost raportate aproape 4.000 de cazuri suspectate.

Deși boala poate apărea oriunde coexistă bacteriile și populațiile umane, majoritatea cazurilor din ultimele decenii s-au concentrat în Africa, în special în Republica Democrată Congo și Madagascar. Ciuma se prezintă sub trei forme clinice principale: bubonică, septicemică și pneumonică.

Cum se manifestă boala

Ciuma bubonică este cea mai comună formă și se transmite prin mușcătura de purici infectați sau prin contactul cu animale bolnave. Aceasta se manifestă prin umflarea foarte dureroasă a ganglionilor limfatici, cunoscuți sub numele de buboane, care apar cel mai frecvent în zona inghinală, la axilă sau la gât. Pacientul prezintă febră, frisoane, dureri de cap și o slăbiciune severă.

Ciuma pneumonică sau pulmonară reprezintă cea mai virulentă și periculoasă formă a bolii. Ea se poate dezvolta ca o complicație a altor tipuri de ciumă sau se poate transmite direct de la om la om prin particule respiratorii eliminate prin tuse sau strănut. Aceasta evoluează rapid sub forma unei pneumonii severe, fiind însoțită de tuse, dificultăți de respirație, febră mare și dureri toracice acute.

Ciuma septicemică apare atunci când bacteria pătrunde direct în fluxul sanguin, fie printr-o plagă deschisă, fie prin mușcătura unui puric. Simptomele includ febră ridicată, frisoane, slăbiciune extremă, dureri abdominale și șoc. Această formă poate provoca necrozarea țesuturilor, ducând la înnegrirea pielii și a extremităților, motiv pentru care boala a primit în istorie denumirea de „moartea neagră”.