România merge la Bruxelles cu un plan pentru locuințe: chirii garantate, TVA mai mic și bani europeni pentru „Noua Casă”

Europarlamentarii social-democrați Victor Negrescu și Gabriela Firea, împreună cu o delegație a Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială din Senatul României, au prezentat Comisiei Europene un pachet de 20 de propuneri pentru combaterea crizei locuințelor, între acestea fiind finanțarea europeană a programelor „Noua Casă”, „Family Start” și „Student Invest”, introducerea unui fond public de garantare a chiriilor și construcția de locuințe pentru profesori și personal medical.

Documentul a fost transmis comisarului european pentru Energie și Locuire, Dan Jørgensen, în contextul în care Comisia Europeană pregătește noi instrumente pentru creșterea accesului la locuințe accesibile. Propunerile au fost convenite de delegația română S&D din Parlamentul European și Comisia pentru muncă din Senat, în urma consultărilor cu constructori, arhitecți, universități, organizații studențești, societatea civilă și ministerele de resort.

Patru din zece români trăiesc în locuințe supraaglomerate

Autorii documentului arată că România se confruntă cu o situație aparent contradictorie: deși are una dintre cele mai ridicate rate ale proprietății asupra locuințelor din Uniunea Europeană și aproximativ 10 milioane de locuințe la o populație de circa 19 milioane de persoane, patru din zece români locuiau, în 2024, în locuințe supraaglomerate, de peste două ori mai mult decât media europeană de 17%.

Totodată, aproximativ 2,5 milioane de locuințe sunt estimate ca fiind goale, alte 2,5 milioane sunt ocupate de o singură persoană, de multe ori vârstnică, iar aproximativ 70.000 de români trăiesc încă în așezări informale. Documentul invocă și estimări ale Băncii Mondiale potrivit cărora România ar avea nevoie de peste un milion de locuințe accesibile, dintre care circa 200.000 de locuințe sociale.

La nivelul întregii Uniuni Europene, aproximativ 1,3 milioane de persoane nu au o locuință stabilă, dintre acestea circa 400.000 fiind copii. În fiecare an ar fi necesare alte aproximativ 650.000 de locuințe peste cele circa 1,6 milioane construite în prezent, în timp ce prețurile și chiriile cresc mai repede decât veniturile, cei mai afectați fiind tinerii, familiile cu venituri mici și medii și angajații din serviciile esențiale.

Bani europeni pentru „Noua Casă”, „Family Start” și „Student Invest”

Una dintre principalele propuneri ale delegației române este ca fondurile europene să poată susține și schemele naționale de creditare destinate tinerilor, precum „Family Start”, „Student Invest” și „Noua Casă”.

Finanțarea ar putea veni prin garanții InvestEU, prin platforma de investiții pregătită împreună cu Grupul Băncii Europene de Investiții sau prin fondurile de coeziune. România propune inclusiv lansarea unui proiect-pilot european bazat pe experiența programelor deja existente în țară.

Programul „Prima Casă/Noua Casă”, lansat în 2009, a ajutat, potrivit documentului, peste 333.000 de beneficiari să cumpere o locuință, inclusiv prin posibilitatea unui avans de numai 5%, față de nivelul de 15-25% solicitat în mod obișnuit de bănci.

În cazul „Family Start” și „Student Invest”, lansate în 2022, aproximativ 2.000 de credite au fost acordate în primii doi ani, iar plafoanele puse la dispoziția băncilor partenere în 2023 și 2024 au fost epuizate în numai câteva săptămâni. Creditele puteau fi folosite inclusiv pentru plata chiriei, în limita a 500 de euro lunar, pentru avansul necesar cumpărării unei locuințe sau pentru costuri legate de educație și sănătate.

„Când am lansat, ca ministru al Familiei, programele Family Start și Student Invest, am promis că statul va sta alături de tinerii care pornesc în viață. Aproape 2.000 de tineri au primit acest sprijin în primii doi ani, iar băncile au epuizat plafoanele în câteva săptămâni, cererea fiind cu mult mai mare decât bugetul”, a declarat Gabriela Firea.

Europarlamentarul susține că programele ar trebui duse acum la nivel european, astfel încât finanțarea să poată răspunde cererii existente. „Dacă nu acționăm acum, o generație întreagă va fi profund afectată de această criză”, avertizează Firea.

Fond european pentru locuințe accesibile și TVA mai mic

Delegația română propune și constituirea unui fond dedicat locuințelor sustenabile și accesibile, destinat inclusiv persoanelor care câștigă prea mult pentru a se încadra în criteriile pentru locuințe sociale, dar prea puțin pentru a cumpăra sau închiria o locuință la prețurile pieței.

Printre propuneri se numără folosirea mai flexibilă a granturilor, garanțiilor și fondurilor revolving, dezvoltarea parteneriatelor public-private și introducerea posibilității ca statele membre să impună, în cazul marilor proiecte rezidențiale, ca o anumită proporție a locuințelor nou construite – de exemplu 10-15% – să fie oferite ca locuințe accesibile.

Documentul propune, de asemenea, reducerea TVA pentru locuințele accesibile, utilizarea într-o măsură mai mare a construcțiilor modulare și simplificarea procedurilor de autorizare printr-o platformă digitală unică și termene legale clare în care autoritățile să fie obligate să răspundă.

Fond de garantare a chiriilor

O altă măsură propusă este crearea unui fond public de garantare a chiriilor.

În această formulă, proprietarul ar fi despăgubit dacă chiriașul nu își mai poate achita chiria, iar persoana care a beneficiat de garanție ar rambursa ulterior sumele către fond, în rate adaptate veniturilor sale. În situațiile sociale grave, serviciile sociale ar trebui să intervină înainte de producerea unei evacuări.

Autorii susțin că mecanismul ar putea reduce reticența proprietarilor de a închiria locuințe tinerilor și ar putea avea ca punct de plecare componenta de sprijin pentru plata chiriei existentă deja în programul „Family Start”.

Locuințe pentru profesori și medici și bani pentru cămine studențești

România propune și construcția de locuințe destinate profesorilor și personalului medical, pe terenuri puse la dispoziție de autoritățile locale, în special în comunitățile în care școlile și spitalele au dificultăți în recrutarea personalului.

Pentru studenți, investițiile ar putea începe imediat prin construirea și renovarea căminelor, inclusiv cu finanțare de la Banca Europeană de Investiții, măsură care ar putea funcționa în paralel cu sprijinul pentru chirii de până la 500 de euro pe lună prevăzut prin „Student Invest”.

„Accesul la o locuință este o problemă care decide unde muncesc tinerii, când își întemeiază o familie și dacă mai rămân în țară. Politicile de locuire pe care UE le definește în acest moment sunt, în fapt, arhitectura de viață a Generațiilor Z și Alpha”, a declarat senatorul Marius Humelnicu, președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Acesta afirmă că România a venit la Bruxelles cu programe deja testate – ANL, Prima Casă, Family Start și programul privind instalarea lifturilor -, care ar putea fi extinse la nivel european.

„Lift pentru viață”, propus ca model pentru Europa

Una dintre măsurile care vizează direct România este extinderea la nivel european a programului „Lift pentru viață”.

Potrivit documentului, peste 3,5 milioane de persoane, multe dintre acestea vârstnice, locuiesc în cele aproximativ 88.000 de blocuri cu regim redus de înălțime din România care nu au lift. Programul finanțează instalarea de ascensoare, platforme de ridicare sau rampe de acces, cu aproximativ 50.000 de euro pentru fiecare scară de bloc, iar proiectul-pilot include 100 de clădiri din mai multe orașe.

Autorii documentului arată că blocurile de patru etaje construite înainte de 1990 fără ascensoare nu reprezintă exclusiv o problemă a României, clădiri similare existând în numeroase state din Europa Centrală și de Est. Prin urmare, propun includerea lucrărilor pentru accesibilizarea clădirilor în instrumentele europene de finanțare pentru locuințe.

Clădirile publice nefolosite ar putea fi transformate în locuințe

Un alt capitol al propunerilor vizează utilizarea mai eficientă a fondului construit existent. Clădirile publice nefolosite ar putea fi transformate în locuințe sociale sau accesibile, iar autoritățile ar trebui să identifice zonele în care presiunea asupra pieței imobiliare este deosebit de ridicată.

Viitorul cadru european ar putea permite măsuri țintite privind închirierile pe termen scurt, locuințele secundare și proprietățile menținute permanent goale, atunci când acestea contribuie la creșterea presiunii asupra pieței. Documentul menționează în mod special marile centre universitare, unde studenții și tinerii sunt afectați de nivelul ridicat al chiriilor.

Sisteme de avertizare înaintea evacuării și proiecte „Housing First”

Printre cele 20 de soluții se numără și introducerea unor sisteme de avertizare timpurie prin care întârzierile prelungite la plata chiriei sau a utilităților să declanșeze intervenția serviciilor sociale înainte ca persoanele în cauză să își piardă locuința.

Pentru persoanele fără adăpost sunt propuse proiecte-pilot de tip „Housing First” în marile orașe, cofinanțate din fonduri sociale europene. În cazul persoanelor care locuiesc în așezări informale, autorii consideră necesară mai întâi reglementarea juridică a acestora, argumentând că lipsa unei adrese oficiale poate crea obstacole inclusiv pentru obținerea actelor de identitate și accesul la servicii medicale, educație sau locuri de muncă.

Negrescu: Peste 43 de miliarde de euro au fost deja mobilizate în Europa

Victor Negrescu afirmă că problema locuințelor este resimțită tot mai puternic și în România, în special de tineri și familii.

„Criza locuințelor se simte direct în viața românilor. Mulți tineri nu își permit să cumpere sau să închirieze o locuință, tot mai multe familii resimt costul ratelor și al chiriilor, iar numeroase persoane în vârstă locuiesc în blocuri care nu sunt adaptate nevoilor lor”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European.

Potrivit acestuia, peste 43 de miliarde de euro au fost deja mobilizate la nivel european pentru locuire, iar alte 10 miliarde de euro sunt prevăzute pentru 2026 și 2027. Negrescu susține că delegația română va cere, în negocierile pentru viitorul buget european, majorarea finanțărilor și simplificarea accesului la aceste resurse.

Bucureștiul, propus pentru un forum european al locuințelor în 2027

Ultima dintre cele 20 de propuneri vizează organizarea la București, în 2027, când România va împlini 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, a unui forum european privind locuințele accesibile în Europa Centrală și de Est.

La eveniment ar urma să participe instituții europene, autorități naționale și locale, instituții de finanțare, constructori, arhitecți, universități și organizații ale societății civile.

Scrisoarea transmisă Comisiei Europene este semnată de Victor Negrescu, Gabriela Firea și Marius Humelnicu, iar autorii cer executivului european să analizeze în ce măsură programele deja implementate în România pot beneficia de finanțare europeană suplimentară și pot deveni modele care să fie adaptate și în alte state membre.