Bătălia pentru Tezaurul de la Moscova intră într-o nouă fază – Corlățean anunță o mișcare-cheie la Strasbourg și critică Externele

Senatorul PSD Titus Corlățean anunță că demersul inițiat la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) pentru readucerea pe agenda europeană a problemei Tezaurului României de la Moscova a trecut de primele etape procedurale, iar Comisia juridică a Adunării urmează să desemneze un raportor pentru acest dosar.

Corlățean afirmă că obiectivul este elaborarea unui raport european privind Tezaurul trimis în Rusia în timpul Primului Război Mondial și nerestituit integral României, precum și identificarea unor modalități prin care patrimoniul ar putea fi recuperat.

„Am lansat la Strasbourg ideea dezbaterii la nivel european a subiectului Tezaurului României trimis la Moscova în Primul Război Mondial și nerestituit nici de autoritățile sovietice și, ulterior, nici de cele ale Federației Ruse, la mai bine de un secol de la acel moment”, a transmis senatorul PSD într-o postare pe Facebook.

Moțiune depusă împreună cu Iulian Bulai. 25 de parlamentari europeni au semnat documentul

Potrivit lui Titus Corlățean, inițiativa a fost pregătită împreună cu deputatul USR Iulian Bulai, ambii membri ai delegației României la APCE.

„Împreună cu deputatul Iulian Bulai, membru de asemenea al delegației României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei de la Strasbourg (lider al grupului politic european ALDE, motiv pentru care am căzut amândoi de acord să deschidă lista semnatarilor), am redactat și depus o moțiune de Rezoluție, în vederea întocmirii unui raport la nivel european, pe tema Tezaurului României de la Moscova și a modalităților în care, pe viitor, țara noastră ar putea să reintre în posesia acestui patrimoniu inestimabil al națiunii române”, a explicat Corlățean.

Moțiunea, intitulată „Restitution of the Romanian Treasure withheld by the Russian Federation”, a fost înregistrată la 24 iunie 2026, sub numărul Doc. 16450. Lista cuprinde 25 de semnatari din România, Turcia, Bulgaria, Irlanda, Monaco, Polonia, Macedonia de Nord, Estonia, Ucraina, Regatul Unit, Slovacia, Croația, Grecia, Franța, Suedia și Țările de Jos, aparținând mai multor grupuri politice europene.

Corlățean: Comisia juridică a APCE caută acum un raportor

Senatorul PSD afirmă că demersul a trecut deja de primele filtre procedurale și a ajuns la Comisia pentru afaceri juridice și drepturile omului a APCE.

„Mă bucur să semnalez public că am parcurs primii pași procedurali cu succes. Biroul Adunării Parlamentare de la Strasbourg a făcut o primă evaluare și a direcționat moțiunea, conform regulilor în materie, Comisiei juridice, cea competentă în materie, pentru desemnarea unui raportor al temei”, a precizat Corlățean.

Potrivit acestuia, miercuri, 30 septembrie, Comisia juridică a lansat procedura pentru depunerea candidaturilor la poziția de raportor, iar desemnarea ar urma să aibă loc, cel mai probabil, în decembrie.

„Va fi un raportor european din alt stat și am motive să sper că va fi un bun și experimentat parlamentar, bun jurist, cu sensibilitate pentru acest subiect”, afirmă senatorul.

Corlățean spune că a avut deja ocazia să le prezinte parlamentarilor europeni principalele repere istorice ale dosarului.

„Reuniunea de ieri mi-a permis însă să prezint deja colegilor europeni istoria pe scurt a Tezaurului României de la Moscova, a importanței și sensibilității subiectului pentru națiunea română, dar și pentru standardele democratice ale Consiliului Europei. A fost utilă această oportunitate pentru sensibilizarea deputaților europeni încă de la acest stadiu”, a afirmat acesta.

Corlățean cere sprijinul MAE și al BNR

Fostul ministru de Externe afirmă că viitorul raport ar trebui să beneficieze de cooperarea Ministerului Afacerilor Externe și a Băncii Naționale a României, instituții care dețin documentația istorică referitoare la Tezaur.

„Contăm pe cooperarea deplină a Ministerului român de Externe și a Băncii Naționale, detentorii de peste un secol ai acestui dosar, pe care l-am avut și eu în gestiune profesional-diplomatică acum 33 de ani, ca tânăr diplomat, referent al acestui dosar, în Direcția Juridică și Tratate a MAE”, a transmis Corlățean.

Senatorul amintește că a abordat problema inclusiv în perioada în care conducea Ministerul Afacerilor Externe.

„Și ulterior ca Ministru de Externe, care a abordat acest subiect la Moscova cu ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, în 2013…”, a adăugat el.

Corlățean spune că mizează și pe expertiza istoricilor care au fost implicați în Comisia comună româno-rusă pentru studierea problemelor rezultate din istoria relațiilor bilaterale.

„Contăm și pe sprijinul domnului profesor Ioan Scurtu, a domnului academician Ioan Aurel Pop, foști președinți din partea României ai «Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor privind istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în Primul Război Mondial», a altor istorici și specialiști în domeniu”, afirmă senatorul.

Un dosar vechi de peste un secol

România a trimis în Rusia, în două transporturi efectuate în 1916 și 1917, în contextul înaintării Puterilor Centrale și al retragerii autorităților române la Iași, rezerve de aur ale BNR și numeroase bunuri de patrimoniu, arhive și valori aparținând instituțiilor publice și private.

BNR consemnează că evacuarea s-a făcut în două transporturi, în decembrie 1916 și în vara anului 1917, iar după instaurarea regimului bolșevic Tezaurul a fost confiscat. O parte dintre bunuri au fost restituite în 1935 și 1956, însă rezerva de aur a BNR nu a fost returnată.

Parlamentul European a adoptat, la 14 martie 2024, o rezoluție privind restituirea Tezaurului României, în care arăta că acesta include 91,5 tone de aur fin din rezerva BNR, alături de colecții regale, monede rare și bunuri culturale, religioase și de arhivă. Rezoluția preciza că România are o revendicare juridică asupra bunurilor depuse în Rusia în 1916 și 1917 și amintea existența documentelor care stabileau obligația restituirii acestora.

Documentul Parlamentului European menționa și Comisia comună româno-rusă creată în urma declarației comune semnate de miniștrii de Externe ai celor două state în 2003 și faptul că ultima sa reuniune avusese loc în 2019.

De ce mizează Corlățean pe Consiliul Europei

Titus Corlățean consideră că APCE poate deveni un cadru potrivit pentru internaționalizarea dosarului, după demersurile realizate anterior la nivelul Parlamentului European.

„Drumul este lung, l-am început la nivel european acum (după un demers cu conținut similar efectuat în alți ani și la Parlamentul European de la Bruxelles), dar sediul acestui tip de materie este mai bine plasat la noi, la Consiliul Europei, mai ales că presupun că în viitor, cândva, Rusia va dori să se întoarcă la Consiliul Europei”, afirmă senatorul PSD.

Federația Rusă nu mai este membră a Consiliului Europei din 16 martie 2022, după declanșarea invaziei pe scară largă asupra Ucrainei. Rusia fusese membră a organizației începând din 1996.

Critici pentru Oana Țoiu și la coaliția de dreapta

În finalul mesajului, Titus Corlățean introduce și o critică politică la adresa Oanei Țoiu și a partidelor PNL, USR și UDMR, reproșând faptul că problema Tezaurului nu a fost menționată în programul de guvernare prezentat în contextul desemnării pentru portofoliul Afacerilor Externe.

„Fac acest lucru inclusiv datorită absenței totale a menționării acestui obiectiv în pseudo-programul de guvernare/pseudo-capitolul de Politică externă prezentat zilele trecute de candidatul la portofoliul Externe, Oana Țoiu (o greșeală impardonabilă) și superficialității demonstrate de actorii politici din coaliția de Dreapta PNL-USR-UDMR în tratarea acestui tip de subiecte esențiale pentru Națiunea Română”, a afirmat senatorul PSD.