Peste 100 de lucrări semnate de 20 de artişti din ţară sunt reunite, la Oradea, în cea de-a XIII-a ediţie a Festivalului Naţional de Artă Naivă, eveniment unic în România, conform Agerpres.
Expoziţia, găzduită de Muzeul Oraşului din Cetatea Oradea, readuce în atenţie un gen artistic aflat însă într-o situaţie tot mai fragilă, pe fondul îmbătrânirii artiştilor şi al lipsei unei noi generaţii.
„Cel mai important lucru este că acest festival continuă şi îl putem organiza în fiecare an. În fiecare an, orădenii se pot bucura că în oraşul nostru există un festival naţional de artă naivă, unic în ţară. Arta naivă este o bijuterie pe cale de dispariţie. Ca şi teatrul nescris”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei Artiştilor Naivi din România, Mircea Stroe, cu ocazia vernisajului.
El estimează că, în următorii 10-15 ani, acest gen ar putea ajunge să existe în principal în muzee. El îşi doreşte ca Oradea să găzduiască un muzeu dedicat artei naive, considerând că există suficiente lucrări pentru a susţine un astfel de proiect. Mai ales că Oradea a mai înfiinţat trei muzee unicate în România: Muzeul Ant Nouveau-Casa Darvas, Muzeul Evreilor şi Muzeul Francmasoneriei.
Festivalul Naţional de Artă Naivă a devenit, de-a lungul celor 13 ediţii, un punct de întâlnire pentru artişti, colecţionari şi iubitori ai acestui gen.
Muzeograful Augustin Ţărău, de la Muzeul Ţării Crişurilor, a remarcat faptul că actuala expoziţie reuneşte atât maeştri consacraţi, cât şi artişti mai tineri, între aceştia numărându-se Nicolae Pătru, Ioan Măric, Lucia Clonţan, Laczko Aranka, Doina Moldoveanu, Genoveva Popa şi Alexandru Arhip.
Problema este însă reprezentarea generaţiei foarte tinere. „Din generaţia foarte tânără avem foarte puţini reprezentanţi, întrucât nu se mai poate trăi din artă”, a explicat Augustin Ţărău.
Potrivit muzeografului, arta naivă românească îşi are particularităţile în spaţiul Europei Centrale şi al Balcanilor şi s-a afirmat în special în anii ’50-’60, fiind asociată atunci cu creaţia populară şi rurală. Primele lucrări se remarcă prin inocenţă şi spontaneitate, însă creaţiile contemporane s-au schimbat.
„Cele mai vechi încă păstrează acea inocenţă specifică primilor ani în care s-a promovat genul”, spune Augustin Ţărău. În schimb, artiştii contemporani au, în multe cazuri, studii de specialitate, iar influenţele artei clasice şi moderne sunt vizibile în lucrări.
Muzeograful dă ca exemple influenţe din clarobscurul lui Rembrandt, suprarealismul lui Marc Chagall, impresionismul francez sau postimpresionismul lui Van Gogh.
„Nu mai avem de-a face cu arta de odinioară naivă. E o artă care încearcă să păstreze inocenţa şi puritatea primilor ani, dar este clar influenţată de marile curente artistice din Europa Occidentală”, a mai explicat Augustin Ţărău.
Festivalul este organizat de Asociaţia Artiştilor Naivi din România, cu sprijinul Primăriei Oradea, Centrului de Cultură al Judeţului Bihor, Visit Oradea, Muzeului Ţării Crişurilor, Fundaţiei Comunitare Oradea, Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor şi Liceului de Arte Oradea.







This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .