Presa bulgară pune sare pe rană: Medicii din Bulgaria câștigă mai bine decât cei din România, iar pacienții nu stau la cozi

Presa din Bulgaria pune față în față sistemele de sănătate din România și Bulgaria și susține că, în ciuda bugetului considerabil mai mare de care dispune sistemul românesc, medicii bulgari pot ajunge la venituri mai ridicate, iar accesul pacienților la consultațiile de specialitate ar fi mai rapid.

Într-o analiză publicată de cotidianul bulgar Trud, pe baza datelor prezentate de portalul medical Zdrave.net, situația salariilor personalului medical din România este analizată în contextul tensiunilor provocate de modificările anunțate în sistemul de salarizare.

Publicația bulgară pornește de la protestele angajaților din sănătatea românească și susține că nemulțumirile au fost alimentate de perspectiva reducerii unor sporuri și indemnizații care reprezintă o parte importantă din veniturile personalului medical.

Cât ar câștiga medicii din România

Potrivit datelor citate de presa bulgară, medicii rezidenți din România ar încasa aproximativ 830-1.150 de euro net pe lună, în timp ce venitul unui medic specialist s-ar situa, în medie, între 1.500 și 2.500 de euro net lunar.

În cazul medicilor care ocupă funcții de conducere, precum șefii de secție, veniturile ar putea ajunge la aproximativ 3.000-3.500 de euro lunar.

Trud subliniază însă că aceste venituri includ diferite sporuri, indemnizații pentru ture de noapte, gărzi, condiții de risc sau alte componente suplimentare.

„Cu toate acestea, salariile medicilor români sunt mici, chiar și în comparație cu cele din Bulgaria, în special în instituțiile medicale de stat mai mari”, afirmă publicația bulgară.

Potrivit sursei citate, în Bulgaria veniturile medicilor pot ajunge la niveluri sensibil mai mari în spitalele publice și private performante. Explicația oferită de autorii analizei este existența unui sistem mai flexibil de stimulente și a unei concurențe mai puternice între unitățile medicale.

Presa bulgară: Concurența dintre spitale ridică salariile

Analiza susține că diferențele dintre cele două sisteme nu sunt determinate exclusiv de dimensiunea bugetelor, ci și de modul în care sunt administrate spitalele.

„Pentru aceasta, principala «vină» o au managerii acestor spitale și mediul concurențial care îi filtrează pe cei care lucrează bine. Odată cu introducerea unui sistem clar de stimulente materiale suplimentare, salariile din Bulgaria pot ajunge la o remunerație mult mai mare față de România”, notează Trud.

Publicația arată însă că și reversul este valabil: spitalele administrate deficitar pot acumula datorii, în cazul celor publice, sau pot ajunge la închidere ori vânzare, în cazul celor private.

Analiza insistă astfel asupra diferenței dintre modelul românesc, caracterizat drept mai rigid din punctul de vedere al salarizării, și cel bulgar, în care veniturile personalului pot varia mai mult în funcție de performanța unității medicale.

Bugetul sănătății din România, de aproximativ trei ori mai mare

Comparația este cu atât mai interesantă cu cât, potrivit cifrelor prezentate de publicația bulgară, bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate din România ajunge la aproximativ 15,5 miliarde de euro, de circa trei ori mai mare decât bugetul instituției similare din Bulgaria.

Cele două sisteme funcționează pe principii asemănătoare, bazate pe asigurări sociale de sănătate și pe existența unor furnizori publici și privați.

Trud remarcă însă și diferența dintre contribuțiile plătite pentru sănătate. În Bulgaria, contribuția este prezentată ca fiind de 8%, în timp ce în România este de 10%. Publicația notează că în Bulgaria contribuția este împărțită între angajat și angajator, în timp ce în România contribuția este suportată integral de angajat.

Bulgarii laudă propriul sistem: aproape fără timp de așteptare

Una dintre cele mai tranșante concluzii ale analizei privește accesul pacienților la medici. Trud susține că sistemul medical bulgar ar fi „mult mai accesibil” decât cel românesc și afirmă că în Bulgaria aproape că nu există liste de așteptare pentru consultațiile la medicii specialiști.

„În Bulgaria, aproape că nu există timp de așteptare pentru o consultație la un specialist, în timp ce în aproape toate țările UE acest lucru necesită săptămâni și luni”, afirmă publicația.

Autorii pun această situație pe seama concurenței dintre furnizorii medicali și a faptului că spitalele publice și private funcționează, în opinia lor, într-un cadru concurențial mai apropiat.

În România, arată analiza, pacienții care apelează la unități medicale private pot suporta coplăți pentru serviciile care nu sunt acoperite integral de sistemul de asigurări.

Câți medici au România și Bulgaria

Trud citează și statistici privind numărul personalului medical. În România ar exista aproximativ 3,6 medici la 1.000 de locuitori, numărul total fiind estimat la circa 78.000 de medici.

Pentru Bulgaria, publicația indică aproximativ 4,5 medici la 1.000 de locuitori, un nivel prezentat ca fiind ușor peste media Uniunii Europene.

Situația este însă diferită în cazul asistentelor medicale. În România ar exista aproximativ 2,2 asistente medicale pentru fiecare medic, în timp ce în Bulgaria raportul ar fi de numai aproximativ 0,9 asistente la un medic.

În cazul asistentelor medicale din România, publicația bulgară indică pentru debutanți salarii brute de aproximativ 1.080-1.265 de euro, în timp ce personalul cu experiență ar putea ajunge la aproximativ 1.300-1.520 de euro brut, în special în secțiile solicitante și după includerea sporurilor.

Probleme asemănătoare de ambele părți ale Dunării

Dincolo de comparația favorabilă Bulgariei făcută de publicația de la Sofia, analiza recunoaște că cele două sisteme se confruntă cu o serie de probleme similare.

Atât România, cât și Bulgaria au dificultăți legate de distribuția geografică a medicilor și unităților sanitare. Personalul medical și spitalele sunt concentrate în special în marile centre urbane și în regiunile cu o economie mai dezvoltată.

Îmbătrânirea personalului și lipsa cadrelor medicale în zonele slab populate sunt prezentate drept riscuri majore pentru anii următori.

În cazul României, Trud consideră că tensiunile sunt amplificate de perspectiva diminuării unor sporuri care reprezintă o parte importantă a veniturilor personalului medical.

Publicația bulgară critică și ceea ce numește un sistem de salarizare „unificat”, moștenitor al modelului centralizat de tip Semashko, despre care afirmă că poate crea un sentiment de inechitate între angajații care au niveluri diferite de responsabilitate și performanță.

Concluzia publicației bulgare

Trud își încheie analiza cu o evaluare net favorabilă sistemului din Bulgaria, susținând că acesta rămâne, în ciuda criticilor interne, unul dintre cele mai accesibile din Uniunea Europeană.

Publicația consideră că principalul avantaj îl reprezintă concurența dintre furnizorii de servicii medicale, indiferent dacă aceștia sunt publici sau privați.

În același timp, autorii recunosc că Bulgaria continuă să aibă propriile vulnerabilități, între care cheltuielile suportate direct de pacienți, deficitul de personal, îmbătrânirea corpului medical și problemele din regiunile mai sărace sau depopulate.