Toni Neacșu vede o miză ascunsă în programul lui Siegfried Mureșan pentru Justiție: „Nu o reformă, ci riscul unei reglări de conturi”

Avocatul Toni Neacșu critică dur capitolul dedicat Justiției din programul de guvernare depus în Parlament de premierul desemnat Siegfried Mureșan și susține că o mare parte dintre măsurile prezentate drept reforme ar reprezenta, în realitate, reluarea unor proiecte promovate anterior de USR. El contestă și direcția în care ar urma să fie schimbat sistemul, afirmând că există riscul unei „redistribuiri a puterii în interiorul justiției”.

Reacția vine în ziua în care în Parlament încep audierile miniștrilor propuși pentru Cabinetul Mureșan. Andrea Chiș, fostă membră a Consiliului Superior al Magistraturii, este propusă ca ministru independent al Justiției.

Toni Neacșu: „Totul e doar o scenetă cu finalul previzibil al căderii la vot”

Toni Neacșu afirmă că a analizat fiecare dintre măsurile referitoare la Justiție, însă consideră inutilă o prezentare detaliată a acestora, în condițiile în care anticipează că Executivul Mureșan nu va obține voturile necesare în Parlament.

„Am analizat punct cu punct partea de justiție din programul de guvernare Siegfried Mureșan, dar, pentru că totul e doar o scenetă cu finalul previzibil al căderii la vot, nu are rost să vă încarc.

Spun doar că ceea ce se prezintă drept măsuri de acțiune în justiție reprezintă în cea mai mare parte o agendă politică a USR de reconstruire în interes propriu a sferelor de putere din justiție. O agendă a USR invalidată parțial deja în Parlament, vindicativă și greșită tehnic, care exprimă mai degrabă frustrările unui partid obligat din ce în ce mai mult după 2022 să dea explicații în justiție, pe care acum pare că se răzbună”, afirmă Toni Neacșu.

Pachetul de 12 proiecte depus de USR, readus în discuție

Avocatul susține că mai mult de jumătate dintre cele 18 direcții de acțiune din programul de guvernare ar relua măsuri cuprinse într-un pachet legislativ promovat anterior de USR.

USR a depus în martie 2026 un pachet format din 12 proiecte legislative, prezentat de partid drept un demers pentru „dezoligarhizarea Justiției și întărirea luptei împotriva corupției”. O parte dintre inițiative au ajuns ulterior la vot în Camera Deputaților, unde au fost respinse pe 2 septembrie.

„Mai mult de jumătate din cele 18 direcții de acțiune propuse, restul fiind generalități de felul să fie bine ca să nu fie rău, sunt reîncălzirea unor măsuri propuse de USR printr-un pachet legislativ depus după documentarul Recorder, un set de 12 propuneri legislative depus prin martie și pompos intitulat «pentru dezoligarhizarea Justiției».

Acest puhoi legislativ a primit în serie avize negative de la Consiliul Legislativ, CSM, ba chiar unele dintre proiecte și de la Guvernul interimar, sub semnătura lui Ilie Bolojan. Sunt pe culoarul de respingere definitivă în Parlament, după ce 10 dintre ele au și fost respinse deja de Camera Deputaților (2.09.2026)”, susține Toni Neacșu.

În opinia avocatului, includerea unor asemenea măsuri în programul de guvernare, fără explicarea eventualelor modificări aduse între timp, ridică probleme inclusiv din perspectiva relației cu Parlamentul căruia Cabinetul Mureșan îi solicită votul de încredere.

„Este un început de impostura să prezinți ca reformă proaspătă măsuri pe care le-ai văzut contestate, nesusținute de Guvern și respinse chiar de Parlamentul căruia îi ceri să te voteze, fără să explici ce ai schimbat, altceva decât că îți dorești să primești instrumente noi de putere sa-ti impui punctul de vedere”, explică Neacșu.

Toni Neacșu, despre nominalizarea Andreei Chiș

O parte importantă a criticilor formulate de Toni Neacșu vizează nominalizarea Andreei Chiș pentru Ministerul Justiției. Fosta judecătoare și fostă membră a CSM a explicat, după anunțarea nominalizării, că în Consiliu a făcut parte dintr-o minoritate și că a acceptat propunerea pentru Guvern deoarece a simțit că se află într-o poziție din care poate produce schimbări.

Neacșu interpretează declarațiile acesteia ca având o semnificație mai amplă decât simpla alegere a unui tehnocrat la conducerea Ministerului Justiției.

„Andreea Chiș a spus despre activitatea sa în CSM că a făcut parte dintr-o minoritate și că a acceptat nominalizarea fiindcă acum se află «într-o poziție din care pot schimba ceva». Practic recunoaște că desemnarea ei are o semnificație mai mare decât alegerea unui tehnocrat: este promovarea unei tabere care contesta puterea din Justiție în poziția de a redesena regulile acelei puteri.

Apariția în documentarul Recorder nu cred că a fost un detaliu de CV, este chiar motivul pentru care USR a promovat-o în Guvern”, afirmă Toni Neacșu.

Andrea Chiș a apărut în documentarul Recorder „Justiție capturată”. Ea a declarat duminică, explicând motivele pentru care a acceptat nominalizarea, că a simțit pentru prima dată că nu mai este „în opoziție, în minoritate”, ci într-o poziție din care poate schimba lucrurile.

„Programul nu se ocupă de justițiabili”

Neacșu își concentrează apoi critica asupra priorităților din capitolul de Justiție. În interpretarea sa, programul acordă o atenție prea mare mecanismelor de conducere și organizare din sistem și insuficientă problemelor care îi afectează direct pe cei care ajung în instanță.

„Iar programul îi dă tocmai instrumentele prin care pot fi schimbate raporturile de putere din sistem: alegerea CSM, promovarea judecătorilor, conducerea instanțelor, Inspecția Judiciară și ierarhia parchetelor. Programul nu se ocupă de justițiabili, de lungimea și durata proceselor, de scădere pe cale legislativă a numărului de dosare, de măsuri alternative pentru conflicte, de responsabilizarea magistraților pentru erori, ci de modificarea și rescrierea rețelelor de conducere și putere”, spune el.

Avocatul își încheie analiza susținând că vede în măsurile propuse riscul unei confruntări între diferite zone de influență din interiorul sistemului judiciar.

„Asta văd deocamdată: nu o reformă promisă a justiției, ci riscul unei reglări de conturi între sferele de putere din interiorul ei, o încercare de redistribuire a puterii în interiorul justiției.”