Premierul propus Siegfried Mureșan vrea să înstrăineze toate companiile de stat care au pierderi de mai mult de trei ani de zile, dacă acestea nu au un contract de utilitate publică, adică dacă nu furnizează servicii vitale pentru cetățeni.
Rating special pentru companii
Companiile de stat care înregistrează pierderi în doi ani consecutivi, începând cu anul 2025, vor primi un rating public pe o scală de la A la E, iar la trei ani consecutivi de pierderi, în absenţa unui contract de serviciu public care să justifice continuarea activităţii, se poate declanşa ieşirea din portofoliul statului, prevede Programul de Guvernare 2026-2028, dat publicităţii sâmbătă.
„Întreprinderile publice locale care înregistrează pierderi în doi ani consecutivi, începând cu anul 2025, intră într-un proces de analiză, sub monitorizarea autorităţilor publice tutelare, pentru restructurarea şi eficientizarea activităţii lor, în scopul eliminării pierderilor. Companiile cu pierderi în doi ani consecutivi sunt supuse unei analize independente şi primesc un rating public pe o scală de la A la E, reflectând starea financiară şi operaţională a companiei: A – performanţă solidă, fără sprijin public; B – echilibrată, cu risc redus; C – vulnerabilă, necesită monitorizare activă; D – pierderi structurale, redresare posibilă doar cu plan asumat; E – neviabilă, fără perspectivă de redresare. Pentru cele clasate cu D sau E, decizia, redresare cu plan, parteneriat public-privat sau lichidare, se adoptă în maximum şase luni de la publicarea raportului. Trei ani consecutivi de pierderi, în absenţa unui contract de serviciu public care să justifice continuarea activităţii, declanşează ieşirea din portofoliul statului”, se arată în document.
Vor exista cinci regimuri pe baza cărora companiile vor fi catalogate
Potrivit sursei citate, în decurs de 12 luni, fiecare companie aflată în subordinea administraţiei centrale este încadrată, prin decizie motivată şi publică, într-unul dintre cinci regimuri: menţinere în proprietatea statului şi dezvoltare strategică, respectiv; listare la bursă, prin ofertă publică iniţială (IPO) sau ofertă publică secundară (SPO), cu tranşă dedicată şi investitorilor de retail; privatizare sau concesiune; monopol natural, cu contract de serviciu public şi costuri raportate comparativ cu operatorii europeni; închidere ordonată.
„În consiliile companiilor care necesită redresare pot fi cooptaţi sau selectaţi administratori cu experienţă demonstrată în restructurare, finanţare, transformare operaţională şi managementul situaţiilor de dificultate. Companiile cu capital propriu negativ se închid, cu plan social, dacă analiza confirmă imposibilitatea redresării, indiferent de încadrarea în ratingul de la punctul 2.3 (de la A şa E, n.r.). Orice pachet de vânzare, listare sau parteneriat public-privat se realizează printr-un proces competitiv, cu evaluare independentă şi rezultat public, respectând trei condiţii: nu se vinde sub valoarea de piaţă; listarea nu este folosită pentru acoperirea unor deficite curente; companiile care asigură servicii esenţiale nu rămân fără operator”, se notează în Program.
Cum se vor face listările la bursă
Totodată, listările prin oferte publice la Bursa de Valori Bucureşti vor începe în anul 2027, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Astfel, statul rămâne acţionar majoritar în companiile strategice şi nu răscumpără pachetele minoritare private.
Pe acelaşi subiect, documentul prevede ca veniturile din listări şi privatizări să aibă destinaţie publică, stabilită prin lege, ce nu pot fi folosite pentru cheltuieli curente, ci doar pentru investiţii.
„Banii din listări şi privatizări merg direct în investiţii în cazul majorărilor de capital ale companiilor sau în conturi de economii şi investiţii cu facilităţi fiscale ale copiilor din România şi în acordarea de facilităţi suplimentare la fondurile de pensii din pilonul II, pensii facultative, conturi de economii şi investiţii pentru români sau pensii ocupaţionale. Banul public are preţ: nicio capitalizare, garanţie sau conversie de creanţe fără plan de viabilitate, termen şi responsabil nominal; între companiile statului se aplică regula creditorului privat, iar restanţa tolerată se raportează ca subvenţie”, conform sursei citate.
În acelaşi timp, Consilii de administraţie şi de supraveghere ar urma să fie formate din profesionişti, selectaţi legal şi transparent, reduse ca număr, împreună cu comitetele aferente, în timp ce se are în vedere eliminarea provizoratelor mai mari de şapte luni, termenul legal prevăzut de OUG nr. 109/2011, până la finalul anului 2026.
„Orice contract de mandat semnat începând cu noile mandate prevede evaluare anuală pentru consiliul de administraţie sau de supraveghere şi pentru conducerea executivă. Contractele vor avea indicatori de performanţă financiari şi nefinanciari, adecvaţi domeniului şi aliniaţi cu media sectorului, publicaţi într-un tablou de bord deschis; indemnizaţii şi salarizare limitate în raport cu responsabilităţile şi indicatorii; demiterea pentru neîndeplinirea indicatorilor. Transparenţă totală privind prevederile contractelor, componenţa consiliilor şi durata mandatelor şi indemnizaţiile fixe şi variabile”, se precizează în Programul de guvernare.
Mai mult, în companiile de deţinute de către stat nu se vor mai acorda al 13-lea şi al 14-lea salariu, precum şi bonusurile nejustificate sau decontările nejustificate de vacanţe, a primelor de diverse sărbători sau a beneficiilor de diverse tipuri, de la primul exerciţiu bugetar complet, după audit juridic al contractelor colective în vigoare. Economiile se raportează public.
În plus, se vor face reduceri de personal „acolo unde se justifică”.
Documentul mai prevede valorificarea activelor subutilizate ale RA-APPS şi exploatarea clădirilor şi terenurilor fără funcţie publică la valoarea de piaţă, cu listă publică şi preţ de pornire anunţat.
Restructurarea Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) este o altă măsură inclusă în Programul de Guvernare.
Un alt punct important priveşte rezultatele activităţii companiilor de stat, care se vor publica cel puţin o dată pe an, pe site-ul propriu şi centralizat la Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) şi vor conţine detalii, precum: decizii adoptate în termen, ieşiri finalizate, consilii selectate legal, rezultatul companiilor înainte şi după subvenţii;
Nu în ultimul rând, se are în vedere simplificarea procedurilor de guvernanţă corporativă pentru întreprinderile publice de mici dimensiuni aflate în subordinea autorităţilor locale.







This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .