Senatorul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș a depus la Senat legea pentru protejarea bisericilor de lemn. Tragedia de la Posta, Maramureș, punctul de plecare pentru o soluție națională

Senatorul de Maramureș Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș a depus la Senatul României propunerea legislativă privind cadrul național pentru protejarea și conservarea bisericilor de lemn, un demers care urmărește trecerea de la intervenția după producerea unei tragedii la o politică națională coerentă de prevenție, protecție și intervenție rapidă pentru una dintre cele mai vulnerabile categorii ale patrimoniului cultural românesc.

Un caz recent

Inițiativa legislativă a pornit de la o realitate dureroasă trăită chiar în Maramureș: incendiul produs în anul 2026 la biserica de lemn din localitatea Posta. Cazul nu este tratat prin această lege ca o situație individuală, ci ca un semnal de alarmă asupra vulnerabilității unei întregi categorii de patrimoniu. Așa cum se arată și în fundamentarea propunerii, ceea ce s-a întâmplat la Posta poate avea loc în orice comunitate din România în care există asemenea edificii istorice din lemn.

„Incendiul de la Posta ne-a arătat, într-un mod dureros, cât de repede poate dispărea o parte din istoria unei comunități. În cazul unei biserici de lemn, nu vorbim doar despre o construcție. Vorbim despre lemnul original, despre pictură, icoane, obiecte de cult, tehnici tradiționale și despre memoria unor generații. Odată pierdute, acestea nu mai pot fi recuperate în autenticitatea lor. De aceea, cred că obligația noastră este să intervenim înainte ca tragedia să se producă, nu doar să încercăm să reparăm ceea ce mai poate fi salvat după aceea”, a declarat senatorul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș.

Bisericile de lemn au o valoare religioasă, istorică, arhitecturală, artistică, memorială și identitară aparte, dar materialul din care sunt construite le face în același timp extrem de vulnerabile. Incendiile, descărcările electrice atmosferice, instalațiile electrice necorespunzătoare, fenomenele meteorologice extreme, degradările structurale, accesul dificil al autospecialelor sau lipsa unor surse suficiente de apă pot conduce, într-un interval foarte scurt, la pierderi ireversibile.

Propunerea legislativă instituie, în acest sens, un cadru juridic unitar la nivel național pentru identificarea, evaluarea riscurilor, prevenirea, protejarea, conservarea, monitorizarea, intervenția în situații de urgență și, după caz, restaurarea bisericilor de lemn din România. Protejarea acestora este definită drept activitate de interes public național.

 Ce prevede

Printre principalele mecanisme prevăzute se numără constituirea unui Sistem național pentru protejarea bisericilor de lemn, înființarea unui Registru național al bisericilor de lemn, realizarea unor evaluări integrate de risc, clasificarea obiectivelor în funcție de nivelul de risc și elaborarea unui Plan individual de protecție pentru fiecare biserică inclusă în sistem. Registrul va permite corelarea informațiilor privind valoarea culturală a fiecărui obiectiv cu starea instalațiilor electrice, protecția împotriva trăsnetului, sistemele de detectare și alarmare, sursele de apă, accesibilitatea pentru intervenție și nivelul general de risc.

Inițiativa introduce totodată o componentă importantă de documentare digitală a patrimoniului, precum și măsuri specifice pentru perioada imediat următoare unui eventual dezastru, astfel încât elementele istorice recuperabile să poată fi identificate, documentate și conservate, fără a afecta prioritatea absolută a salvării vieții și a siguranței intervenției.

Noua reglementare nu urmărește să dubleze legislația existentă în materia monumentelor istorice sau a situațiilor de urgență. Necesitatea sa rezultă din lipsa, în prezent, a unui mecanism special și integrat care să aducă împreună protecția patrimoniului, evaluarea concretă a riscurilor, capacitatea de intervenție, documentarea digitală și prioritizarea finanțării.

„Avem instituții cu expertiză, avem specialiști și avem reglementări în domenii distincte. Ceea ce trebuie să construim este mecanismul prin care toate aceste competențe să funcționeze împreună, preventiv, în jurul fiecărui obiectiv pe care avem datoria să îl protejăm. Patrimoniul nu poate fi reconstruit în autenticitatea sa după ce a fost mistuit de foc. Protecția trebuie să înceapă înainte de incendiu”, a subliniat senatorul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș.

În perioada următoare, în baza propunerii legislative depuse la Senat, va fi organizată o dezbatere amplă cu instituțiile publice competente, reprezentanții cultelor religioase, specialiștii în protejarea și restaurarea patrimoniului, experții în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, autoritățile administrației publice locale și celelalte părți implicate. Obiectivul este ca experiența și expertiza celor care lucrează direct în aceste domenii să contribuie la consolidarea soluțiilor legislative și la construirea unui mecanism aplicabil în practică, adaptat realităților din teren.

„Îmi doresc ca această lege să fie rezultatul unui dialog real între Parlament și cei care cunosc direct problemele patrimoniului: instituțiile de cultură, specialiștii, structurile pentru situații de urgență, cultele și administrațiile locale. Vom organiza o dezbatere dedicată acestei inițiative, pentru ca forma finală a legii să beneficieze de expertiza tuturor celor care pot contribui la un sistem eficient de protecție.”

Senatorul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș le mulțumește colegilor senatori și deputați care susțin și s-au alăturat acestui demers legislativ, contribuind la transformarea protejării bisericilor de lemn într-un obiectiv asumat la nivel național.

„Le mulțumesc colegilor senatori și deputați care au ales să susțină această inițiativă. Dincolo de apartenențe politice, protejarea patrimoniului nostru este o responsabilitate comună. Bisericile de lemn nu aparțin doar comunităților în care au fost ridicate. Ele fac parte din identitatea culturală și spirituală a României și avem datoria să le transmitem mai departe generațiilor care vin.”