Șefii marilor servicii secrete din Europa anunță la unison: Un atac al Rusiei asupra NATO este iminent

Oficialii serviciilor de securitate şi informaţii europene şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibilitatea unui test iminent al Rusiei asupra NATO, unul dintre ei afirmând că un potenţial atac ar putea avea loc în câteva „luni, nu în ani”, relatează The Guardian, informează News.ro.

Șefii serviciilor secrete din Europa susțin că este o chestiune de câteva luni

Avertismentele vin după ce prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a declarat în faţa parlamentului că, potrivit evaluărilor serviciilor de informaţii, Rusia ar putea lansa un atac cu drone sau rachete pe teritoriul NATO în lunile următoare, ca parte a eforturilor de a demonstra că „articolul 5 este mai mult teoretic decât practic”.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a calificat avertismentele lui Tusk drept „fundamentate şi bine documentate” şi, vineri, i-a convocat pe liderii partidelor şi pe candidaţii la alegerile prezidenţiale din 2027 la o şedinţă de urgenţă la Paris, unde au discutat – printre alte subiecte – informaţiile privind o ameninţare tot mai mare din partea Rusiei.

Temerile privind o escaladare a conflictului apar în contextul în care Adunarea Generală a ONU se reuneşte la New York şi pe fondul intensificării atacurilor aeriene de ambele părţi ale conflictului dintre Rusia şi Ucraina. Kievul a lovit Moscova şi alte regiuni ruseşti cu sute de drone şi rachete în primele ore ale zilei de duminică, într-unul dintre cele mai ample atacuri aeriene din timpul războiului.

Șefii serviciilor secrete au cu toții aceleași informații

În interviuri separate acordate ziarului „The Guardian” în ultima săptămână, în diferite locuri, trei şefi ai serviciilor de informaţii europene şi-au exprimat opiniile cu privire la potenţiala ameninţare din partea Moscovei.

Michal Koudelka, şeful serviciului de securitate BIS al Republicii Cehe, a afirmat că, pe lângă intensificarea activităţii dronelor, o invazie la scară redusă a teritoriului NATO care se învecinează cu Rusia ar putea face parte din planurile Kremlinului. „Este posibil. Ar putea implica o incursiune limitată, provocări sub falsă pavăză, o campanie masivă de influenţare”, a declarat el, într-un interviu rar acordat la sediul agenţiei din Praga. El a afirmat că acest scenariu s-ar putea concretiza în câteva „luni, nu ani”, dar a adăugat că „multe persoane fac tot ce le stă în putinţă pentru a se asigura că acest lucru nu se va întâmpla”.

Oficialii din cele trei ţări baltice, care se învecinează cu teritoriul rus, s-au arătat mai prudenţi în ceea ce priveşte perspectiva unei invazii sau a unei alte escaladări grave, invocând resursele limitate ale Moscovei în Ucraina şi avertizând că accentuarea perspectivei unui atac ar putea juca în favoarea Kremlinului.

„Nu vedem indicii ale unui atac iminent”, a declarat Normunds Mežviets, directorul general al VDD, serviciul de securitate al statului din Letonia, într-un interviu acordat la sediul agenţiei din Riga. El a recunoscut că există semne că Moscova face pregătiri pentru acţiuni mai decisive în Europa, dar a spus că nu este clar dacă planurile fac pur şi simplu parte dintr-o strategie de destabilizare.

„Rămâne o întrebare deschisă dacă aceştia au planuri directe şi concrete sau dacă totul se încadrează doar în contextul eforturilor lor generale de a răspândi frica şi incertitudinea în societatea occidentală”, a spus el.

Politicienii din ţările baltice, care timp de mulţi ani au criticat Europa de Vest pentru atitudinea prea indulgentă faţă de Rusia, se află acum în situaţia ciudată de a le cere unor lideri occidentali să adopte un ton mai calm în declaraţiile publice, temându-se că discuţiile despre o invazie iminentă ar putea avea consecinţe negative asupra societăţilor şi economiilor lor.

Sâmbătă, secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei, Jonatan Vseviov, a condamnat „panica de pe reţelele sociale” din ultimele zile cu privire la un posibil atac. „Dacă există motive să ne temem de un atac, fiţi siguri: vom spune asta clar. Până atunci, păstraţi-vă calmul, continuaţi-vă activitatea şi sprijiniţi Ucraina”, a scris el pe X.

Mežviets a afirmat că, în ansamblu, este un lucru bun faptul că Europa de Vest a conştientizat ameninţarea reprezentată de Rusia. „Înainte de 2022, ne-am avertizat constant partenerii din Europa de Vest cu privire la ameninţarea din partea Rusiei, dar, de cele mai multe ori, vocile noastre nu au fost ascultate. În 2022, abordarea partenerilor noştri s-a schimbat. Au spus că se pare că ţările baltice şi polonezii au avut dreptate”, a spus el.

Nici Mežviets, nici Koudelka nu au dorit să discute despre ce informaţii specifice ar fi putut fi obţinute cu privire la presupusele planuri ale Rusiei pentru lunile următoare, şi nici nu au comentat dacă vizita surpriză a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova luna trecută – în timpul căreia a făcut o escală la Riga – a avut ca scop, parţial, avertizarea Kremlinului cu privire la pericolele lansării unui atac asupra NATO.

După acea vizită, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins zvonurile privind un atac rus asupra NATO. „Nu are nicio legătură cu realitatea şi nicio legătură cu intenţiile Federaţiei Ruse”, a spus el.

Cu toate acestea, mulţi europeni vor avea în minte pregătirile pentru invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022, când oficialii americani au avertizat în repetate rânduri că Rusia se pregătea să invadeze, iar Kremlinul a negat în mod repetat acest lucru.

Pe măsură ce războiul pe scară largă care a urmat se apropie de a cincea iarnă, eforturile conduse de SUA pentru a aduce pacea în Ucraina nu dau semne de succes, Rusia şi Ucraina intensificându-şi atacurile reciproce cu drone şi rachete. Ucraina a distrus o mare parte din infrastructura petrolieră a Rusiei, ţintind rafinăriile şi alte instalaţii în ultimele luni.

Rusia amenință permanent NATO

Moscova a afirmat în repetate rânduri că furnizarea de armament, informaţii şi consilieri militari către Ucraina face din ţările occidentale participante la război şi ţinte legitime, dar a evitat până acum acţiuni care ar putea provoca un răspuns coordonat din partea NATO. În schimb, a lansat ceea ce agenţiile occidentale descriu ca o campanie de sabotaj împotriva ţintelor din ţările care susţin cel mai vehement Ucraina, precum şi incidente izolate menite aparent să testeze limitele, cum ar fi cazul în care, în urmă cu un an, peste o duzină de drone, zburând fără muniţie, au pătruns în spaţiul aerian polonez.

Koudelka a afirmat că tactica actuală a Rusiei este „escaladarea pentru a dezescalada”, Kremlinul fiind dornic să exercite presiune asupra punctelor slabe ale societăţilor occidentale pentru a le diminua sprijinul acordat efortului de război al Ucrainei. „Ei cred că, dacă vor escalada suficient, ţările europene vor decide să nu mai sprijine Ucraina”, a spus el.

În ultimele săptămâni, administraţia Trump a făcut o nouă încercare de a relansa negocierile de pace în Ucraina. Pe lângă vizita lui Ratcliffe la Moscova, emisarii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner au efectuat o altă vizită la Moscova, precum şi o primă vizită la Kiev. Deşi Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că preşedintele rus, Vladimir Putin, este interesat de un acord, în Europa există scepticism cu privire la faptul că Kremlinul ar avea vreun interes în negocieri de bună-credinţă.

„Nu am văzut niciun semn care să indice că la Moscova se ia în considerare serios posibilitatea unor negocieri reale”, a declarat Thomas Nilsson, şeful serviciului de informaţii militare şi securitate al Suediei, într-un interviu acordat în marja unei conferinţe de la Riga. „Aprecierea mea este că ei încă mai cred că îşi pot atinge obiectivele strategice, aşa că se limitează la a juca un teatru al negocierilor”, a adăugat el.

Toţi cei trei şefi ai serviciilor de informaţii şi securitate au afirmat că, indiferent de ce se va întâmpla, campania de sabotaj a Rusiei în Europa se va intensifica probabil în lunile următoare. Nilsson a descris recentul incident cu o dronă înarmată de la aeroportul din Leipzig, pe care autorităţile germane l-au atribuit serviciilor secrete ruse, drept un „moment decisiv”.

„Trimiterea unei drone UAV înarmate într-un aeroport aglomerat din inima Europei… Dacă ai de-a face cu atacuri care ar putea duce la pierderi de vieţi omeneşti sau la distrugerea unor infrastructuri extrem de critice, cu implicaţii uriaşe pentru societate, cred că acesta este un moment de cotitură”, a spus el.

Mežviets a afirmat că Rusia trece de la atacuri de sabotaj şi incendieri aleatorii, menite să semene panică, la ţinte specifice legate de sprijinul occidental acordat Ucrainei. „Observăm că aceştia caută să atace infrastructura feroviară şi infrastructura de sprijin a Ucrainei. În prezent, observăm o orientare către ţinte din industria de apărare”, a spus el. „Dacă faci asta, efectul operaţiunilor psihologice este oricum atins, aşa că obţii ambele lucruri dintr-o singură mişcare”, a adăugat el.

Nilsson a afirmat că există mai multe obiective în spatele intensificării recente a activităţii de sabotaj ruseşti: reducerea sprijinului acordat Ucrainei, provocarea de disensiuni în cadrul NATO şi alarmarea populaţiilor europene. „Cred că Moscova ar dori ca NATO să poarte discuţii interminabile despre consultările prevăzute la articolul 4, fără însă a lua măsuri concrete”, a spus el.

Koudelka a afirmat că un alt efect al campaniei de sabotaj este suprasolicitarea resurselor serviciilor de informaţii, deoarece adesea persistă îndoieli chiar şi atunci când incidentele sunt cauzate de alţi factori. „Acum, fiecare incendiu sau fiecare defecţiune trebuie investigată de serviciile de informaţii ca un potenţial atac terorist, iar acest lucru reprezintă un rezultat pozitiv pentru ele”, a spus el.