Semnal de alarmă din agricultura românească: Fermierii cer o strategie clară pentru 2028-2034

Clubul Fermierilor Români (CFRO) solicită ca agricultura și întregul lanț agroalimentar să fie incluse între prioritățile strategice ale României pentru perioada 2028-2034, cu investiții consistente în irigații, managementul apei, procesare și gestionarea riscurilor agricole.

Solicitarea a fost formulată în cadrul conferinței de lansare a „Manifestului pentru Arhitectura Economică a României 2028-2034”, document propus de Confederația Patronală Concordia și care cuprinde un plan în zece puncte pentru creșterea competitivității economiei românești.

Agricultura, între prioritățile economice

Potrivit Clubului Fermierilor Români, noua strategie economică ar trebui să depășească logica absorbției fondurilor europene și să urmărească dezvoltarea unor industrii competitive și a unor lanțuri valorice complete în România.

Agricultura este inclusă, alături de industrie și servicii, între domeniile care ar trebui să facă parte dintr-un posibil Pact Național pentru Competitivitate, susținut transpartinic și construit cu o implicare importantă a mediului privat.

Tema este ridicată în contextul negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene, în valoare de aproximativ 2.000 de miliarde de euro.

„România acționează pompieristic”

Președintele Clubului Fermierilor Români, Alexander Degianski, a atras atenția că agricultura are nevoie de politici construite pe termen lung, deoarece rezultatele investițiilor pot fi vizibile abia după mai multe cicluri de producție.

El a criticat faptul că România cheltuie anual sume importante pentru compensarea pierderilor provocate de secetă și alte fenomene naturale, în loc să investească suficient în prevenirea acestora.

„Agricultura, spre deosebire de alte sectoare, necesită o gestionare a riscurilor foarte profesională. În momentul actual nu facem decât să acționăm pompieristic. România alocă în fiecare an sume foarte mari compensării pierderilor de venit cauzate de secetă sau de alte fenomene naturale, în loc să aloce sumele necesare pentru a le preveni”, a declarat Alexander Degianski, potrivit agrobiznes.ro.

În acest context, CFRO indică irigațiile, infrastructura pentru managementul apei și capacitățile de stocare drept investiții prioritare, cu referire la modele dezvoltate în Spania, Italia și Israel.

Costurile fermierilor, în creștere

Clubul atrage atenția și asupra presiunii exercitate asupra fermelor românești de creșterea costurilor.

Potrivit lui Degianski, cheltuielile cu salariile, inputurile și motorina au crescut cu aproximativ 300% față de 2007, în timp ce prețurile de vânzare ale cerealelor au crescut cu cel mult 15%.

O altă problemă este lipsa unor capacități suficiente de procesare, care face ca o parte importantă din producția agricolă românească să fie exportată ca materie primă.

„Două treimi din cerealele României iau calea exportului”, a afirmat președintele CFRO, subliniind nevoia de dezvoltare a procesării și de creare a unor lanțuri valorice prin care o parte mai mare din valoarea adăugată să rămână în economia românească.

Fermierii cer reguli de concurență echitabile

Reprezentantul CFRO a vorbit și despre presiunile asupra producătorilor europeni generate de diferențele dintre standardele aplicate în Uniunea Europeană și cele din țările terțe.

În acest context, Degianski a făcut referire la regulile europene privind legislația muncii, protecția mediului și calitatea producției, în condițiile în care fermierii europeni concurează cu producători din state precum cele din Mercosur sau Ucraina, unde anumite standarde diferă.

Clubul susține că politica economică și comercială trebuie să țină cont de efectele acestor diferențe asupra competitivității fermierilor români și europeni.

„Nu avem predictibilitate”

CFRO atrage atenția și asupra reducerii ponderii agriculturii în bugetul Uniunii Europene. Potrivit organizației, aceasta a coborât de la aproximativ două treimi la începutul anilor 1970 la mai puțin de 20% în perspectiva următoarei Politici Agricole Comune.

Clubul critică, de asemenea, modul în care fermierii sunt tratați în Strategia Națională pentru Biodiversitate și susține că aceștia au un rol important în conservarea biodiversității pe suprafețe extinse din România.

„Nu avem predictibilitate, nu avem o bază și o direcție clar asumată transpartinic care să ducă agricultura unde îi este locul, și anume să asigure siguranța alimentară și bunăstarea României și a Europei”, a declarat Alexander Degianski.

Ce propun fermierii pentru 2028-2034

Clubul susține mai multe direcții de acțiune pentru următoarea perioadă strategică, printre care stabilirea unor priorități economice care să depășească ciclurile electorale, crearea până la finalul anului 2027 a unei bănci naționale de proiecte mature și dezvoltarea unor mecanisme de finanțare mixtă care să atragă capital privat.

Pe lista de priorități se află și dezvoltarea unor lanțuri valorice complete în România, investițiile în irigații și managementul apei, extinderea capacităților de procesare agroalimentară și crearea unor instrumente mai eficiente pentru gestionarea riscurilor agricole.

„Prin aderarea la Confederația Patronală Concordia, agricultura are o voce la masa unde se definește arhitectura economică a României pentru următoarele două decenii. Clubul Fermierilor Români va contribui la pregătirea perioadei 2028-2034 cu date, propuneri concrete și expertiza celor peste 1.400 de companii membre”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al CFRO.

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă reprezintă peste 1.400 de companii agricole, cu o suprafață cumulată de aproximativ 1,6 milioane de hectare.