Clubul Fermierilor Români cere introducerea agriculturii în strategia economică pe termen lung, pentru perioada 2028-2034

Clubul Fermierilor Români (CFRO) solicită includerea agriculturii şi a lanţului valoric agroalimentar în strategia economică pe termen lung a României, pentru perioada 2028-2034, având ca priorităţi investiţiile în irigaţii şi managementul apei, procesare şi gestionarea riscurilor agricole.

Organizaţia a participat joi la conferinţa de lansare a Manifestului pentru Arhitectura Economică a României 2028-2034, propus de Confederaţia Patronală Concordia. Manifestul reprezintă un Plan de 10 puncte prin care mediul de afaceri cere Guvernului, Parlamentului, partidelor politice şi societăţii un angajament ferm pentru creşterea competitivităţii economiei româneşti.

„Manifestul propune trecerea de la absorbţia de fonduri europene la construcţia de industrii competitive, într-un moment în care se negociază regulile noului Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene, de aproximativ 2.000 de miliarde de euro. Documentul menţionează explicit agricultura, alături de industrie şi servicii, între priorităţile unui Pact Naţional pentru Competitivitate adoptat transpartinic, în dezvoltarea căruia mediul privat să se implice puternic”, se menţionează într-un comunicat al organizaţiei transmis AGERPRES.

Preşedintele Clubului, Alexander Degianski, a subliniat în intervenţia sa la acest eveniment că sectorul agricol are un grad ridicat de inerţie instituţională, climatică şi biologică, iar efectele politicilor publice se văd abia după mai multe cicluri de producţie. Preşedintele CFRO a atras atenţia asupra modului în care România gestionează riscul agricol: statul alocă anual sume importante pentru compensarea pierderilor cauzate de secetă, în locul investiţiilor în prevenţie, irigaţii şi stocarea apei, după modele deja aplicate în Spania, Italia sau Israel.

„Agricultura, spre deosebire de alte sectoare, necesită o gestionare a riscurilor foarte profesională. În momentul actual nu facem decât să acţionăm pompieristic. România alocă în fiecare an sume foarte mari compensării pierderilor de venit cauzate de secetă sau de alte fenomene naturale, în loc să aloce sumele necesare pentru a le preveni”, a declarat Alexander Degianski, citat în comunicat.

Preşedintele CFRO a evidenţiat şi presiunea asupra competitivităţii fermelor. Potrivit acestuia, costurile cu salariile, inputurile şi motorina au crescut cu aproximativ 300% faţă de anul 2007, în timp ce preţurile de vânzare ale cerealelor au crescut cu cel mult 15%. În lipsa capacităţilor de procesare, două treimi din cerealele României iau calea exportului, în linie cu diagnosticul Manifestului privind exportul de materie primă cu valoare adăugată redusă.

De asemenea, Degianski a semnalat şi dezechilibrul dintre standardele impuse fermierilor europeni în materie de legislaţia muncii, protecţia mediului şi calitatea producţiei şi acordurile comerciale care îi pun în competiţie directă cu exploataţii de sute de mii de hectare din Mercosur sau Ucraina, unde aceste reglementări nu se aplică.

În paralel, ponderea agriculturii în bugetul european a scăzut de la două treimi, la începutul anilor ’70, spre sub 20% în perspectiva următoarei Politici Agricole Comune. Preşedintele CFRO a criticat şi încadrarea fermierilor drept ameninţare la adresa biodiversităţii în forma actuală a Strategiei Naţionale pentru Biodiversitate, amintind că fermierii sunt garanţii şi protectorii biodiversităţii în mare parte a ţării.

„Nu avem predictibilitate, nu avem o bază şi o direcţie clar asumată transpartinic care să ducă agricultura unde îi este locul, şi anume să asigure siguranţa alimentară şi bunăstarea României şi a Europei. Orice ţară dezvoltată poate să se dezvolte cu burta plină, nu cu burta goală”, a adăugat Alexander Degianski.

Clubul Fermierilor Români susţine direcţiile Manifestului cu impact direct asupra sectorului agroalimentar: priorităţi economice stabile dincolo de ciclurile electorale, o bancă naţională de proiecte mature constituită până la finalul lui 2027, mecanisme de finanţare mixtă care mobilizează capital privat şi o politică industrială orientată spre lanţuri valorice complete pe teritoriul României. Pentru agricultură, aceste direcţii se traduc în investiţii în irigaţii şi managementul apei, capacităţi de procesare şi instrumente profesioniste de gestionare a riscului, se precizează în comunicat.

„Prin aderarea la Confederaţia Patronală Concordia, agricultura are o voce la masa unde se defineşte arhitectura economică a României pentru următoarele două decenii. Clubul Fermierilor Români va contribui la pregătirea perioadei 2028-2034 cu date, propuneri concrete şi expertiza celor peste 1.400 de companii membre”, a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv al CFRO.

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă reprezintă peste 1.400 de companii agricole cu o suprafaţă cumulată de 1,6 milioane de hectare. Prin programe de formare, think tank-uri tematice şi dialog instituţional activ cu autorităţile naţionale şi europene, Clubul acţionează pentru creşterea competitivităţii şi rezilienţei sectorului agroalimentar românesc. CFRO este organizaţie membră a Confederaţiei Patronale Concordia.