Directorul MNLR, despre Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti: 'Un poem nu produce zgomotul unei arme, dar poate schimba o conştiinţă'

Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti a fost iniţiat din dorinţa de a oferi publicului bucureştean, şi nu numai, o sărbătoare a sufletului, a minţii şi a dialogului, a afirmat Ioan Cristescu, directorul general al Muzeului Naţional al Literaturii Române, luni seara, în deschiderea celei de-a XVI-a ediţii a festivalului, potrivit Agerpres.

„Vremurile pe care le trăim, cu ameninţările, conflictele, radicalităţile şi lipsa dialogului interuman, indică o realitate pe care nu trebuie să o ocolim, să o evităm prin evadare, ci să o înţelegem, să o trăim, să căutăm resurse umane”, a spus directorul MNLR în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.

Acesta a amintit că „festivalul îşi păstrează vocaţia de platformă internaţională pentru poezia contemporană şi de spaţiu în care literatura română poate dialoga direct cu scenele poetice din întreaga lume”.

Directorul general al Muzeului Naţional al Literaturii Române a arătat că sloganul ediţiei, „Slog Gun Poetry” / „Poezie cu bătaie lungă”, vorbeşte despre „forţa discretă şi profundă a poeziei”.

„Un poem nu produce zgomotul unei arme, dar poate schimba o conştiinţă, poate deschide o întrebare, poate modifica felul în care privim lumea şi pe cel de lângă noi. Ce ne uneşte pe noi cei de aici? Dragostea de poezie, dar aş spune că ne unesc fragilităţile noastre, vulnerabilităţile în faţa agresiunilor cotidiene, adică tocmai ceea ce despart sau fisurează societatea contemporană”, a precizat organizatorul Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti.

Mireille Rădoi, directorul general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, a spus că deschiderea festivalului este o întâlnire potrivită, firească, între două centre care de mulţi ani împărtăşesc aceiaşi preocupare pentru carte, literatură şi cultură şi pentru felul în care acestea pot ajunge mai aproape de public.

„Colaborarea dintre Biblioteca Centrală „Carol I” şi Muzeul Naţional al Literaturii Române ne-a arătat de-a lungul timpului cât de mult putem câştiga atunci când instituţiile îşi pun împreună resursele, experienţa şi vocaţia de a crea spaţiu de dialog. Această colaborare se înscrie, de altfel, într-un dialog instituţional mai larg, pe care-l preţuim”, a subliniat Mireille Rădoi.

Ea a precizat că faptul că oameni veniţi din spaţii culturale atât de diferite se află împreună în Aula BCU „Carol I” aminteşte că „literatura poate construi punţi acolo unde diferenţele culturale ar putea crea bariere. Cultura presupune diplomaţie şi invers. Acestea merg mână în mână, pentru că ambele au puterea de a apropia oameni şi de a deschide un dialog care trece dincolo de frontiere”.

Marius Andruh, preşedintele Academiei Române, a afirmat că o a 16-a ediţie pentru un astfel de eveniment „înseamnă o tradiţie bine instalată, înseamnă că s-a construit un eveniment cultural de primă importanţă pentru literatura noastră”.

Preşedintele Academiei Române a fost de părere că inteligenţa artificială nu este un instrument util pentru creaţia artistică.

„Cred că nu sunteţi niciunul dintre dumneavoastră partizanii inteligenţei artificiale în creaţia poetică, deşi este un lucru care se poate dezbate, dar în ceea ce mă priveşte consider inteligenţa artificială un instrument excepţional în activitatea de cercetare ştiinţifică şi deloc util sau nu foarte util în creaţia artistică”, a transmis Marius Andruh.

Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB) – ediţia a XVI-a, care reuneşte poeţi şi artişti din întreaga lume într-un program amplu dedicat poeziei, dialogului intercultural şi puterii cuvântului, se desfăşoară în Capitală până pe 20 septembrie.

La eveniment au fost prezenţi membri ai instituţiilor culturale şi diplomatice partenere, precum şi ambasadori şi reprezentanţi ai unor institute culturale din ţările participante, printre aceştia numărându-se Lili-Evangelia Grammatika, ambasadorul Republicii Elene, Marija Kapitanovic, ambasadorul Republicii Croaţia, Gloria Olivares Portocarrero, ambasadorul Republicii Peru, Lili Zhang, ataşat cultural al Ambasadei Republicii Populare Chineze, Abel Murcia Soriano, directorul Institutului Cervantes din Bucureşti, Varujan Vosganian, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România.

Seara de deschidere a continuat cu un concert susţinut de Ansamblul cameral ARCO, lecturi publice ale unor poeţi români şi internaţionali, o lectură-performance susţinută de poetul sloven Ales Steger, recunoscut drept una dintre cele mai originale şi traduse voci ale literaturii europene contemporane, acompaniat la acordeon de Tori Jure.

La ediţia din acest an participă invitaţi din Republica Armenia, Austria, Republica Cehă, Cipru, China, Croaţia, Franţa, Grecia, Italia, Lituania, Republica Moldova, Peru, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia, Tunisia şi Turcia, alături de numeroşi poeţi şi artişti români.

Printre evenimentele ediţiei se numără expoziţia-instalaţie interactivă „POELANDA – parc de poezie şi co-creaţie”, vernisaje dedicate unor artişti precum Ioan Nemţoi, Mircia Dumitrescu şi Alina Roşca, expoziţia dedicată Cellei Delavrancea, seri de performance şi întâlniri dedicate poeziei franceze, spaniole şi peruane.

O componentă importantă a ediţiei aparţine memoriei şi recuperării unor mari poeţi români, programul incluzând evenimente de evocare dedicate lui Cezar Ivănescu, Emil Botta, Constanţa Buzea, Angela Marinescu, Marin Sorescu şi Magda Isanos, organizate în parteneriat cu Teatrul Naţional Bucureşti.

Totodată, această ediţie marchează 130 de ani de la naşterea lui Tristan Tzara, fondator al mişcării Dada, printr-un atelier dedicat copiilor şi adulţilor, în care poezia se întâlneşte cu arta vizuală şi caligrama.

Potrivit site-ului Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti, evenimentele se vor desfăşura în diferite spaţii din Capitală: Muzeul Naţional al Literaturii Române, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Institutul Cervantes, deGalben Hub Cultural, /SAC – Atelierele Malmaison, Casa memorială George şi Agatha Bacovia, Casa memorială Tudor Arghezi – Mărţişor, Galeria Kog 7, Institutul Francez, MNLR – Calea Griviţei, Muzeul George Enescu – Palatul Cantacuzino, Teatrul Naţional „I. L. Caragiale”, Teatrul Nottara.