O femeie de 117 ani i-a surprins pe oamenii de știință. Cum au descoperit semne de îmbătrânire extremă, dar și de „tinerețe”

Un studiu extrem de detaliat asupra Mariei Branyas, o super-centenară spaniolă care a trăit peste 117 de ani, relevă faptul că longevitatea extremă poate implica, în acelaşi timp, atât o îmbătrânire intensă, cât şi o protecţie biologică puternică. În cazul ei, cercetătorii au descoperit semne de îmbătrânire avansată, dar şi un nivel scăzut de inflamaţie, bacterii intestinale benefice, trăsături genetice protectoare şi o vârstă biologică mai mică în comparaţie cu cea cronologică. Deoarece ea a evitat bolile grave, acest studiu oferă o perspectivă rară asupra procesului de îmbătrânire în sine, mai degrabă decât asupra bolilor care îl însoţesc adesea, relatează Science Daily, conform Agerpres.

Timp de aproximativ două secole, speranţa de viaţă a oamenilor a crescut constant, pe măsură ce medicina, igiena, nutriţia şi asistenţa medicală s-au îmbunătăţit. Cercetări mai recente sugerează, însă, că această tendinţă ascendentă de lungă durată s-ar putea stabiliza acum în ţările dezvoltate. Astfel, următoarea provocare majoră s-ar putea să nu mai fie doar prevenirea bolilor, ci înţelegerea procesului de îmbătrânire în sine.

Acest lucru ridică întrebări fundamentale: ce se întâmplă, de fapt, cu organismul pe măsură ce îmbătrâneşte şi ar putea aceste schimbări biologice să fie tratate într-o zi în acelaşi mod ca şi bolile?

Studiu detaliat asupra unei femei care a trăit peste 117 ani

O echipă de cercetători condusă de dr. Manel Esteller, şeful grupului de epigenetică a cancerului de la Institutul de Cercetare a Leucemiei Josep Carreras din Spania, a publicat recent rezultatele finale ale unui studiu neobişnuit de detaliat asupra Mariei Branyas, o catalană care a trăit peste 117 de ani.

Folosind probe recoltate prin tehnici minim invazive, cercetătorii au examinat biologia ei pe mai multe niveluri, simultan. Analiza lor multi-omică a inclus tehnologii genomice, proteomice, epigenomice, metabolomice şi microbiomice, aceasta fiind astfel cea mai cuprinzătoare investigaţie biologică realizată până în prezent asupra unei persoane super-centenare.

Constatările, publicate în jurnalul Cell Reports Medicine, provin de la o echipă internaţională şi multidisciplinară coordonată de dr. Esteller şi condusă de Eloy Santos.

Semne de îmbătrânire extremă, dar şi de protecţie biologică

În loc să constate că Branyas pur şi simplu îmbătrânise mai lent în toate privinţele, cercetătorii au descoperit o imagine mult mai complexă. Potrivit lui Esteller, biologia ei a demonstrat o „dualitate fascinantă: prezenţa simultană a semnalelor de îmbătrânire extremă şi a longevităţii sănătoase”.

Anumite aspecte ale biologiei lui Branyas reflectau în mod clar vârsta ei extraordinară. Cercetătorii au descoperit telomere (capetele cromozomilor) foarte scurte, un sistem imunitar cu caracteristici proinflamatorii şi o populaţie îmbătrânită de limfocite B.

În acelaşi timp, alte caracteristici păreau neobişnuit de favorabile. Ea prezenta caracteristici genetice asociate cu neuroprotecţia şi cardioprotecţia. De asemenea, avea niveluri inflamatorii scăzute, o microfloră intestinală dominată de bifidobacterii benefice şi o vârstă biologică epigenetică mai mică în comparaţie cu vârsta ei cronologică.

Această combinaţie este importantă deoarece sugerează că atingerea unei vârste excepţional de înaintate nu necesită neapărat evitarea completă a îmbătrânirii. În schimb, unele persoane pot prezenta semne pronunţate de îmbătrânire, păstrând în acelaşi timp trăsături biologice care ajută la protejarea împotriva multora dintre consecinţele dăunătoare ale acesteia.

Ce legătură există cu bolile de sânge

Îmbătrânirea sistemului hematopoietic (formarea şi maturaţia celulelor sangvine) este strâns asociată cu un risc mai mare de a dezvolta forme grave şi adesea incurabile de cancer al sângelui, inclusiv leucemie şi sindrom mielodisplazic.

Datorită acestei legături, descoperirile biologice realizate prin studierea cazului Mariei Branyas pot avea implicaţii dincolo de cercetarea longevităţii. Ele ar putea, de asemenea, să îi ajute pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine modul în care se dezvoltă aceste afecţiuni hematologice şi de ce unele persoane vârstnice sunt mai vulnerabile decât altele.

Cazul rar al unei persoane fără boli grave

Unul dintre cele mai neobişnuite aspecte ale studiului a fost faptul că Branyas nu suferea de nicio boală gravă. Acest lucru le-a permis cercetătorilor să examineze efectele biologice ale îmbătrânirii cu o interferenţă redusă din partea bolilor grave. Prin urmare, acesta este primul studiu în care îmbătrânirea a putut fi distinsă clar de boală la o persoană cu o vârstă atât de înaintată.

Prin urmare, rezultatele oferă o perspectivă rară şi amplă asupra efectelor pe care îmbătrânirea în sine le poate avea asupra corpului uman şi ar putea contribui, în cele din urmă, la identificarea unor modalităţi de a contracara unele dintre aceste schimbări.

Cercetătorii au atras atenţia că este încă prea devreme pentru a corela în mod direct anumite trăsături biologice cu comportamente specifice sau alegeri legate de stilul de viaţă. Cu toate acestea, ei au indicat mai mulţi factori care ar merita luaţi în considerare atunci când se încearcă înţelegerea longevităţii excepţionale a Mariei Branyas, printre care o dietă sănătoasă, o reţea socială stimulativă şi diversificată, precum şi absenţa obiceiurilor nocive.

Prin furnizarea unei imagini biologice atât de detaliate a longevităţii extreme, studiul oferă cercetătorilor din întreaga lume un nou punct de referinţă pentru investigarea procesului de îmbătrânire, notează Science Daily.

O înțelegere mai clară a îmbătrânirii

Oamenii de ştiinţă speră că o înţelegere mai clară a îmbătrânirii ar putea duce la strategii care să o ţintească direct, la fel cum medicina modernă ţinteşte anumite boli.

Este posibil ca unele dintre instrumentele necesare pentru acest efort să existe deja. Terapiile epigenetice şi medicamentele concepute special pentru a combate senescenţa sunt deja explorate în oncologie, iar ambele domenii sunt strâns legate de îmbătrânirea biologică.