Numeroase oraşe mari din Europa, expuse la impactul schimbărilor climatice asupra sănătăţii, iau diverse iniţiative în încercarea de a se adapta, cum ar fi ecologizarea sau mobilitatea sustenabilă, însă ritmul este prea lent, a concluzionat joi un studiu publicat în revista ştiinţifică The Lancet, care face apel la intensificarea eforturilor, transmite AFP.
Pentru milioane de europeni care locuiesc în mediul urban, ameninţările legate de caniculă, boli infecţioase, incendii sau expunerea la polen sunt în creştere, potrivit acestui studiu, care analizează în premieră o gamă de 28 de indicatori aflaţi la intersecţia dintre climă şi sănătate, în cele mai mari 850 de oraşe, potrivit Agerpres.
„Studiul scoate în evidenţă disparităţile regionale în ceea ce priveşte modul în care aceste oraşe sunt afectate de riscurile sanitare asociate schimbărilor climatice şi modul în care fac faţă la acestea”, a declarat pentru AFP Cathryn Tonne, co-coordonatoare a proiectului Lancet Countdown Europe.
Mortalitatea asociată caniculei a crescut cu aproape 161% în oraşele din Europa de Sud între 1991-2000 şi 2015-2024, iar riscul de incendii forestiere a crescut cu 7% în aceleaşi oraşe între 2003 şi 2023, potrivit autorilor.
Condiţiile climatice propice transmiterii febrei dengue au crescut cu 369% în oraşele din Europa de Est între 1982-2010 şi 2015-2024, în timp ce concentraţiile de polen s-au dublat în oraşele din sudul şi estul Europei în aceeaşi perioadă.
În cele mai mari oraşe din Europa, eforturile de adaptare la încălzirea globală, cauzată în principal de arderea cărbunelui, a petrolului şi a gazului, înregistrează totuşi progrese. Alerte timpurii, acoperire cu vegetaţie, spaţii verzi, protecţie împotriva inundaţiilor… peste 1.500 de măsuri au fost identificate de oamenii de ştiinţă.
Iar în 88% dintre cele 533 de oraşe europene mai mari – cele cu peste 100.000 de locuitori – căldura urbană de la suprafaţă a scăzut între 2014 şi 2019, fiind observată o reducere a temperaturilor cu 0,7 grade Celsius, potrivit studiului.
Oraşele care au reuşit să ia cele mai multe măsuri de ecologizare au înregistrat scăderi mai semnificative ale temperaturilor locale.
Studiul are anumite limitări – deoarece datele sunt în principal la nivel municipal, „acestea maschează diferenţele din interiorul unui oraş”, a precizat Tonne.
De asemenea, din cauza lipsei anumitor date, unele aspecte ale interacţiunii dintre climă şi sănătate nu au putut fi luate în considerare, cum ar fi, spre exemplu, costurile schimbărilor climatice pentru sistemele sanitare.
„Mai rămân multe de făcut”, au avertizat autorii studiului, subliniind „obstacole financiare şi tehnice importante” şi un angajament politic insuficient. Este „surprinzător” să constatăm că majoritatea soluţiilor sunt „binecunoscute, dar puţin aplicate”, a notat Tonne.
Cercetătorii fac apel la combinarea măsurilor de adaptare la caniculă, a transformării urbane şi a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, cu efecte benefice şi asupra sănătăţii prin diminuarea poluării atmosferice.
Printre măsurile urgente, ei au enumerat consolidarea sistemelor de alertă timpurie şi integrarea acestora în planurile de adaptare urbană. Adaptarea urbanismului şi a transporturilor se conturează ca o altă prioritate, printre măsuri numărându-se accentuarea ecologizării, în special prin plantarea de arbori, utilizarea materialelor de construcţie care absorb mai puţină căldură, dezimpermeabilizarea suprafeţelor pavate, încurajarea mersului pe jos şi a mersului cu bicicleta şi utilizarea transportului public şi altele.
Europa este continentul care se încălzeşte cel mai rapid, cu aproximativ de două ori mai repede decât ritmul mediu mondial. Iar „fiecare fracţiune de grad de încălzire cauzată de schimbările climatice îngreunează protecţia sănătăţii, atât astăzi, cât şi în viitor”, a precizat Cathryn Tonne, subliniind totodată că „sprijinul populaţiei faţă de ambiţia necesară pentru a răspunde provocărilor este crucial”.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .