Noul Centru Chirurgical Cardiovascular din cadrul Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant (IUBCvT) Târgu Mureş reprezintă împlinirea unui vis de mai multe decenii, susţine profesorul doctor Radu Deac, cel care a transformat municipiul Târgu Mureş în al doilea centru de chirurgie cardiacă din ţară şi în lider naţional în transplantul de cord.
„E un sentiment foarte plăcut. Se împlineşte un vis de multe decenii, iar eu sunt norocos că îl prind. Nu am crezut – la fel cum nu am crezut că voi apuca să circul pe Autostrada Târgu Mureş – Cluj-Napoca. Am visat să fie acest centru, să ne separăm de spitalul vechi şi să se continue activitatea de transplant şi chirurgia cardiacă la copii. Am ajuns la vârsta de 86 de ani şi încă mai visez, încă mai citesc, încă mai lucrez – nu în domeniul medical, pentru că nu-mi permite legea, însă ce este înlăuntru, în inimă, nu poate dispărea”, a declarat, pentru AGERPRES, profesorul doctor Radu Deac.
Marea sa satisfacţie, a spus profesorul Radu Deac, este faptul că a lăsat o serie de urmaşi valoroşi în IUBCvT Târgu Mureş, doctorul Horaţiu Suciu fiind unul „de mare calitate”, potrivit Agerpres.
„Când am venit la Târgu Mureş, la vârsta de 24 de ani, am găsit două saloane în spitalul vechi şi de acolo a început totul, pentru că eu eram student în anul trei. Când a venit timpul, am făcut ceva deosebit, fiindcă aici erau profesorul doctor Tiberiu Maros şi profesorul doctor Zoltán Pápai. Cu alte cuvinte, Târgu Mureş a oferit condiţii ideale de muncă, iar noi, tinerii, generaţia aceea care a venit aici, nu aveam nevoie de altceva decât de condiţii şi de acceptare, pentru că la Cluj, de exemplu, era un conservatorism feroce. Dar specialiştii de la Târgu Mureş s-au raliat la ideea de a face treabă şi, încet-încet, am făcut-o. Timpul a trecut, nu pot să zic că nu a deranjat. Dar cel mai important lucru este că am un urmaş de mare calitate, pe doctorul Horaţiu Suciu. Vă spun că, atunci când doctorul Suciu trebuia să fie făcut profesor, am primit nişte anonime, dar eu m-am simţit dator să spun tare şi răspicat că ultima mea dorinţă profesională este să-l văd pe doctorul Suciu profesor, şi aşa este. Eu ar trebui să fiu invidios pe cât de tânăr este – nu are 60 de ani şi face nişte lucruri extraordinare”, a afirmat Radu Deac.
În privinţa numărului mic de transplanturi de cord, profesorul Radu Deac a arătat că acest gen de intervenţie depinde exclusiv de donator şi de faptul că donatorul trebuie să aibă o vârstă mai tânără pentru a oferi transplantatului o viaţă mai lungă.
„Cel mai longeviv transplantat este Nagy Gyorgy. Are 26 de ani de la transplantul pe care eu însumi l-am efectuat la Târgu Mureş. Este o raritate în lume. Îmi amintesc că pentru acel cord am zburat până la Timişoara, în 10 ianuarie 2000, şi am venit noaptea cu un avion privat. Zborul de întoarcere la Târgu Mureş s-a făcut în condiţii meteo foarte dificile, dar inima a ajuns la timp la Târgu Mureş, pentru a fi transplantată. E un sentiment extraordinar! Mă mândresc că noi avem gata trei generaţii de chirurgi care vor intra aici, în noul Institut al Inimii. Pacienţii au saloane de două sau patru paturi, ceea ce în spitalul vechi nu exista”, a arătat Radu Deac.
Primul transplant de cord de la Târgu Mureş a fost realizat de echipa condusă de profesorul doctor Radu Deac la Clinica de Chirurgie Cardiovasculară, în data de 14 noiembrie 1999, acesta fiind realizat la trei săptămâni după prima operaţie de acest gen din România.
De altfel, profesorul Radu Deac a făcut parte din echipa care l-a asistat pe doctorul Şerban Brădişteanu în 24 octombrie 1999, când a fost realizat primul transplant de cord din România, la Clinica de Chirurgie Cardiovasculară a Spitalului Floreasca din Bucureşti.
La acest prim transplant de cord din ţară a participat şi profesorul Marius Barnard, fratele lui Christiaan Barnard, cel care a realizat primul transplant de inimă din lume.
La sfârşitul lunii august, Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant (IUBCvT) din Târgu Mureş a inaugurat noul Centru Chirurgical Cardiovascular, una dintre cele mai mari investiţii în infrastructura medicală din România şi, totodată, una dintre cele mai moderne.
Construcţia are o valoare de peste 770 de milioane de lei, din care aproape 500 de milioane de lei provin din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), restul fiind asigurat din fonduri naţionale.







This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .