B1 TV a prezentat, miercuri seară, o analiză potrivit căreia scandalurile izbucnite în ultimele zile în jurul Curții Constituționale (întâlnirea dintre președinta CCR, Simina Tănăsescu, și premierul interimar Ilie Bolojan, precum și deplasarea judecătorului Cristian Deliorga cu un avion privat spre Mykonos) ar trebui privite într-un context mai larg, în care s-ar intersecta lupta pentru conducerea Curții, interesele din jurul Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR) și vechea dispută privind proiectul imobiliar Romexpo.
Postul de televiziune susține că episoadele, aparent distincte, ar putea indica o confruntare pentru influență asupra unor instituții importante, iar una dintre componentele acesteia ar fi conflictul mai vechi dintre CCIR și dezvoltatorul imobiliar NEPI Rockcastle privind viitorul terenului de la Romexpo.
Televiziunea evocă existența unor informații potrivit cărora NEPI ar fi sprijinit financiar USR prin intermediari.
Lupta pentru conducerea CCR, după întâlnirea Tănăsescu-Bolojan
Punctul de plecare al analizei îl reprezintă întâlnirea din 14 august dintre premierul interimar Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, desfășurată în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.
Întâlnirea a generat controverse politice, iar Comisia pentru constituționalitate a Senatului a deschis o anchetă pentru clarificarea circumstanțelor în care aceasta s-a produs. Potrivit informațiilor prezentate în cadrul anchetei parlamentare, discuția dintre cei doi a durat aproximativ 30-35 de minute. Simina Tănăsescu și Mircea Abrudean au fost invitați la audieri pentru 15 septembrie.
În paralel, presa a relatat, citând surse din interiorul Curții, că judecătorii CCR Mihai Busuioc, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Gheorghe Stan, toți numiți la propunerea PSD, ar intenționa să declanșeze o procedură care ar putea conduce la înlăturarea Siminei Tănăsescu din funcția de președinte al Curții.
În această succesiune de evenimente a izbucnit scandalul privind deplasarea lui Cristian Deliorga cu un avion privat spre Mykonos, alături de politicieni, oameni de afaceri și un alt magistrat.
B1 TV interpretează momentul apariției scandalului drept unul semnificativ, în condițiile în care Deliorga se află printre judecătorii indicați de presă ca fiind implicați în demersurile împotriva actualei conduceri a CCR.
Postul susține astfel că miza politică a episodului ar putea depăși problema zborului propriu-zis și ar putea fi legată de raporturile de putere din interiorul Curții.
Ancheta Senatului a fost extinsă și la cazul Deliorga
Controversa privind zborul privat a ajuns deja la nivel parlamentar. Plenul Senatului a decis, cu 106 voturi „pentru”, extinderea anchetei desfășurate de Comisia pentru constituționalitate și asupra deplasării judecătorului CCR Cristian Deliorga la Mykonos.
În avionul privat s-au aflat, între alții, Deliorga, fostul premier Victor Ponta, fostul ministru al Muncii Florin Manole, senatorul UDMR István-Loránt Antal, președintele CCIR, Mihai Daraban, președintele Tribunalului Constanța, Cătălin Croitoru, și mai mulți oameni de afaceri. Camera de Comerț a confirmat că a suportat costurile deplasării.
Daraban a declarat că deplasarea a avut drept scop o întâlnire cu potențiali investitori americani și a explicat prezența lui Deliorga prin relația personală dintre cei doi, afirmând că judecătorul CCR îi este prieten de aproape 30 de ani. Deliorga a respins public orice legătură între deplasare și exercitarea atribuțiilor sale de judecător constituțional.
Miercuri au apărut și imagini realizate în avion, în care apar, printre alții, Florin Manole și Mihai Daraban.
B1 TV ridică problema momentului în care au apărut imaginile
Analiza B1 TV insistă asupra modului și momentului în care imaginile din avion au ajuns în spațiul public.
Televiziunea se întreabă cine a realizat fotografiile și cine ar fi avut interesul ca acestea să devină publice exact în perioada în care conflictul privind conducerea CCR s-a intensificat.
Postul interpretează apariția imaginilor prin logica unei confruntări politice în care informațiile compromițătoare sau fotografiile pot fi folosite pentru slăbirea unor adversari.
Camera de Comerț, a doua miză identificată de B1 TV
O altă componentă a analizei privește Camera de Comerț și Industrie a României și poziția președintelui acesteia, Mihai Daraban.
B1 TV contestă ideea că simpla prezență a unor politicieni într-o delegație organizată de o cameră de comerț ar constitui, în sine, o problemă și argumentează că dialogul dintre reprezentanții mediului de afaceri, investitori și decidenții politici face parte din activitatea obișnuită a unor asemenea organizații.
Florin Manole a afirmat, după izbucnirea scandalului, că deplasarea din 8 iulie a fost organizată de CCIR, care a suportat toate costurile, și că participarea sa a vizat teme legate de legislația muncii. El a subliniat că instituția se autofinanțează.
CCIR are, potrivit legii, statutul de organizație neguvernamentală, de utilitate publică, fără scop patrimonial, având printre atribuții reprezentarea și susținerea intereselor comunității de afaceri în relația cu autoritățile din țară și din străinătate.
B1 TV susține că actualele controverse ar trebui analizate și din perspectiva unei eventuale confruntări pentru influență asupra conducerii Camerei de Comerț.
Daraban conduce CCIR din perioada de după scandalul Vlasov
Mihai Daraban a ajuns la conducerea CCIR în 2014, după criza provocată de cazul fostului președinte Mihail Vlasov, surprins în flagrant de procurorii DNA. La acel moment, Daraban anunța că principala sa misiune este refacerea „imaginii și credibilității” instituției.
Daraban este un lider instituțional care a avut în timp poziții critice față de diferite guverne și care a menținut relații de dialog atât cu puterea, cât și cu opoziția.
Pornind de aici, postul formulează întrebarea dacă actualul scandal urmărește doar clarificarea circumstanțelor deplasărilor private sau ar putea avea și efectul slăbirii poziției lui Daraban în fruntea CCIR.
Romexpo, conflictul vechi dintre CCIR și NEPI
În analiza B1 TV, legătura dintre actualele controverse și interesele economice apare prin proiectul Romexpo.
Disputa datează din 2020-2021 și privește aproximativ 46 de hectare de teren din nordul Capitalei, aflate în proprietatea privată a statului și în folosința gratuită a Camerei de Comerț.
În septembrie 2020, Parlamentul a adoptat o lege care prevedea transferarea gratuită în proprietatea CCIR a terenurilor respective. USR și UDMR au contestat legea la Curtea Constituțională, susținând că statul ar renunța fără contraprestație la un activ extrem de valoros și cerând organizarea unei proceduri competitive. CCR a respins în martie 2021 sesizarea și a declarat legea constituțională.
Președintele de atunci, Klaus Iohannis, nu a promulgat imediat actul normativ, ci l-a trimis Parlamentului spre reexaminare, invocând necesitatea unor garanții mai puternice privind utilizarea terenului și interdicțiile referitoare la vânzare, ipotecare sau schimbarea destinației.
USR s-a opus constant transferului gratuit, susținând că, dacă terenul trebuie valorificat, ar trebui utilizată o procedură transparentă de licitație.
NEPI a anunțat public că vrea să participe la o licitație pentru Romexpo
În aceeași perioadă, NEPI Rockcastle și-a exprimat oficial interesul de a oferi statului un preț pentru terenul Romexpo sau pentru drepturile de dezvoltare și de a participa la o eventuală licitație publică pentru selectarea investitorului.
Compania susținea că proiectul putea fi realizat fără transferul gratuit al terenului către CCIR și și-a declarat disponibilitatea fie de a cumpăra terenul sau o parte din acesta la prețul pieței, fie de a se asocia cu statul.
Poziția a provocat un conflict public dur cu Camera de Comerț. CCIR acuza în 2021 NEPI Rockcastle de un „atac susținut” la adresa instituției și susținea că dezvoltatorul prezintă incomplet situația juridică a terenului.
La rândul său, NEPI susținea că, dacă o cameră de comerț intenționează să participe pe o piață concurențială printr-o dezvoltare imobiliară, trebuie să respecte aceleași reguli de concurență ca ceilalți actori economici.
Planurile prezentate atunci de CCIR și grupul Iulius vizau o investiție de ordinul miliardelor de euro, cu spații expoziționale, birouri, componente comerciale, hotel și alte facilități.
În iunie 2026, CCIR preciza că terenurile aferente complexului Romexpo sunt în continuare în folosința sa gratuită până în 2053.
B1 TV vede o convergență între pozițiile USR și NEPI
Pornind de la această istorie, B1 TV remarcă faptul că USR și NEPI au susținut, în disputa Romexpo, poziții convergente în privința unui punct esențial: opoziția față de transferul gratuit al terenului către Camera de Comerț și solicitarea unei proceduri competitive.
B1 TV merge mai departe și amintește existența unor informații vehiculate potrivit cărora NEPI ar fi finanțat USR prin intermediari. Televiziunea precizează însă că, în acest moment, este vorba despre un zvon.
B1 TV: trei lupte care s-ar intersecta
Concluzia analizei B1 TV este că episoadele din ultimele zile nu ar trebui analizate exclusiv separat.
Postul identifică trei posibile mize care s-ar intersecta: lupta pentru conducerea Curții Constituționale după scandalul întâlnirii Tănăsescu-Bolojan, presiunile și raporturile de putere din jurul conducerii Camerei de Comerț și vechea confruntare economică privind dezvoltarea terenurilor Romexpo.
În interpretarea televiziunii, scandalul Deliorga ar avea astfel efecte simultane asupra a două dintre aceste zone: îl afectează pe unul dintre judecătorii implicați în actualele tensiuni din CCR și, prin plata zborului și relația personală dintre Deliorga și Mihai Daraban, plasează Camera de Comerț în centrul controversei.
B1 TV prezintă această succesiune drept posibilul început al unei confruntări mai ample pentru influență instituțională și economică.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .