Vizită în Bihor după 24 de ani – Călin Georgescu, „director de proiect” într-un plan care anticipa „modelul Bolojan”

Călin Georgescu și-a anunțat pentru duminică, 13 septembrie 2026, o vizită la Oradea, unde urmează să ajungă la ora 8:30, în Piața 100, fosta Ocska Piac. Deplasarea este prezentată de fostul candidat la alegerile prezidențiale drept parte a inițiativei „Toamna Cămărilor Românești”, prin care îi îndeamnă pe români să cumpere de la producători autohtoni, crescători de animale și firme cu proprietari români.

Vizita a generat deja comentarii în Bihor, județ considerat de mult timp unul dintre cele mai solide bastioane electorale ale PNL și asociat inevitabil cu Ilie Bolojan. Dincolo de reacțiile politice, există însă cel puțin două explicații care fac deplasarea lui Georgescu la Oradea mai puțin surprinzătoare decât pare la prima vedere.

Prima este electorală. A doua este mult mai veche și se găsește într-un document de aproape 100 de pagini publicat în anul 2002.

Un scor surprinzător pentru Georgescu în fieful PNL

Călin Georgescu nu a câștigat județul Bihor în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, dar a obținut un rezultat remarcabil dacă îl raportăm la forța politică a PNL în județ.

Georgescu a primit 40.789 de voturi, adică 16,81%, clasându-se pe locul al doilea după Kelemen Hunor, care a obținut 18,12%. Georgescu l-a depășit inclusiv pe candidatul PNL, Nicolae Ciucă, care a obținut în Bihor doar 15,15%, și cu 28 de voturi pe Marcel Ciolacu, candidatul PSD.

În Oradea, Georgescu a obținut 15,73% din voturi, față de 14,03% cât a obținut Nicolae Ciucă. Cu numai câteva luni înainte, la alegerile locale din iunie 2024, liberalul Florin Birta câștigase Primăria Oradea cu aproximativ 67%, iar Ilie Bolojan obținuse aproximativ 65% în competiția pentru Consiliul Județean.

Cu alte cuvinte, într-un județ în care PNL domina categoric administrația locală, candidatul prezidențial al partidului a fost depășit de Călin Georgescu.

Cum a reușit Georgescu să aibă o asemenea priză într-un bazin electoral dominat administrativ și politic de liberali este o întrebare interesantă. Răspunsul ar necesita însă o analiză separată. În lipsa unor date solide despre motivațiile alegătorilor, orice explicație simplă ar intra în zona speculației.

Cert este că există un electorat Georgescu important în Bihor, ceea ce oferă un sens politic evident vizitei din 13 septembrie.

„Toamna Cămărilor Românești” sau un turneu politic?

Oficial, deplasarea de la Oradea nu este prezentată drept acțiune electorală. Georgescu vorbește despre sprijinirea producătorilor români și despre cumpărarea produselor locale.

Vizita vine însă la numai opt zile după o deplasare asemănătoare în județul Vaslui. Pe 5 septembrie, Georgescu a mers în piața agroalimentară din Codăești, unde a fost așteptat de câteva sute de persoane. Printre scandările susținătorilor s-au numărat „Georgescu președinte!” și „Căline, Căline, poporul e cu tine!”.

Seria deplasărilor are, așadar, cel puțin aparența unui turneu politic de mobilizare, chiar dacă Georgescu o prezintă în primul rând ca pe o campanie de sprijinire a producătorilor autohtoni.

În cazul Oradiei există însă și o coincidență istorică mult mai interesantă.

Călin Georgescu și Oradea, cu 24 de ani înainte de vizita din Piața 100

În 2002, Primăria Municipiului Oradea publica „Agenda Locală 21 – Planul Local de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Oradea”, document elaborat în cadrul unui program susținut de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare – PNUD.

Documentul este realizat de administrația orădeană de atunci, condusă de primarul Petru Filip, împreună cu numeroși reprezentanți locali și cu consultanță din partea Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă – CNDD.

Iar în echipa de consultanță apare un nume foarte cunoscut astăzi: „Călin Georgescu – Director de proiect”.

Documentul nu îl prezintă pe Georgescu drept autor unic și nici drept coordonator local al strategiei Oradiei. El figura ca director de proiect în echipa de consultanță a CNDD. Coordonatorul local pentru grupul de orașe din care făcea parte Oradea era Radu Vădineanu, iar documentul a rezultat dintr-un proces instituțional și colectiv mult mai amplu.

CNDD avea, potrivit documentului, responsabilitatea la nivel național pentru organizarea, monitorizarea și consultanța programului Agenda Locală 21.

Cum arăta Oradea imaginată în 2002

Privit astăzi, documentul pare pe alocuri surprinzător de familiar. Nu vorbea doar la modul general despre „dezvoltare durabilă” și „creșterea calității vieții”. Unele obiective sunt formulate extrem de concret.

În capitolul privind organizarea spațială, de exemplu, documentul cerea implementarea programului de revitalizare a zonei centrale și nominaliza exact: strada Republicii – pietonală, Piața Ferdinand, Piața Unirii și strada Vasile Alecsandri.

Toate aveau să devină, mult mai târziu, puncte centrale ale transformării urbanistice asociate administrațiilor lui Ilie Bolojan și Florin Birta.

Strategia prevedea și restaurarea Cetății Oradea, realizarea Zonei Metropolitane, construirea unor parcuri industriale, atragerea investițiilor străine, realizarea unui incubator de afaceri, finalizarea centurii, construirea depozitului ecologic, colectarea selectivă, realizarea unor „coridoare verzi”, folosirea energiei geotermale și trecerea CET de la lignit la gaze naturale.

Unele dintre acestea apar nu doar ca direcții generale, ci ca proiecte distincte, cu bugete estimative, termene și instituții responsabile.

30 dintre 35 de direcții analizate au ajuns realitate

Pentru a vedea cât de mare este suprapunerea, am grupat obiectivele și proiectele din document într-o grilă de 35 de direcții majore, concrete și verificabile, și le-am comparat cu ceea ce s-a realizat ulterior în Oradea.

30 dintre cele 35 de direcții sunt astăzi realizate sau materializate substanțial în forma anticipată în 2002. Alte trei sunt realizate doar parțial sau într-o formulă diferită, iar pentru câteva componente ecologice foarte specifice nu există suficiente dovezi că ar fi fost implementate exact în formula prevăzută atunci.

Comparația, pe scurt:

1. Zona Metropolitană Oradea – REALIZAT. Înființată în 2005 și ulterior extinsă.

2. Revitalizarea Republicii – Piața Ferdinand – Piața Unirii – Vasile Alecsandri – REALIZAT APROAPE LITERAL. Toate cele patru spații nominalizate în 2002 au fost reabilitate și/sau pietonalizate.

3. Reabilitarea clădirilor de patrimoniu și a fațadelor – REALIZAT. Oradea a dezvoltat un amplu program de refacere a fațadelor din centrul istoric.

4. Restaurarea Cetății Oradea – REALIZAT. Cetatea a fost restaurată în mai multe etape și transformată într-un pol cultural și turistic.

5. Muzeu al municipiului și funcțiuni culturale în Cetate – REALIZAT. Cetatea găzduiește muzeul orașului și spații culturale și expoziționale.

6. Reintroducerea Crișului Repede în viața urbană – REALIZAT. Malurile au fost amenajate cu promenade, piste și zone de recreere.

7. Parcuri industriale și tehnologice – REALIZAT. Oradea a dezvoltat mai multe parcuri industriale, cu rezultate economice care pot fi evaluate separat.

8. Atragerea investițiilor străine prin infrastructură și facilități – REALIZAT. A devenit una dintre principalele politici economice ale administrației locale.

9. Incubator de afaceri pentru tineri antreprenori – REALIZAT. A fost creat „Cresc Oradea Mare”.

10. Centru de afaceri și promovare a investițiilor – REALIZAT. Funcțiile sunt asigurate prin ADLO, incubator și alte structuri de sprijin pentru afaceri.

11. Corelarea educației cu piața muncii – REALIZAT CA DIRECȚIE. Au fost dezvoltate învățământul dual și Campusul pentru Învățământ Dual.

12. Structură profesionistă de promovare turistică – REALIZAT. APTOR/Visit Oradea gestionează brandul și promovarea turistică.

13. Centru de informare turistică – REALIZAT. Visit Oradea are un centru fizic pentru turiști.

14. Evenimente și valorificarea turistică a patrimoniului – REALIZAT. Centrul și Cetatea au devenit spații importante pentru festivaluri și manifestări.

15. Finalizarea centurii și scoaterea traficului greu din centru – REALIZAT. Centura a fost finalizată și completată cu pasaje și noi conexiuni.

16. Modernizarea străzilor – REALIZAT. Sute de străzi și aproximativ 380 de kilometri de rețea stradală au fost modernizate integral sau pe tronsoane.

17. Extinderea parcărilor – REALIZAT. Au fost create mii de locuri și mai multe parcări supraetajate și subterane.

18. Transport public modern și mai puțin poluant – REALIZAT. Au fost achiziționate tramvaie moderne și autobuze electrice.

19. Modernizarea iluminatului public – REALIZAT. Rețeaua a fost modernizată și trecută în mare măsură pe tehnologie LED. Discuția distinctă despre nivelul iluminării nocturne din Oradea poate rămâne pentru altă analiză.

20. Extinderea și modernizarea rețelelor de apă și canalizare – REALIZAT. Investițiile au continuat prin ISPA și ulterior prin programe europene.

21. Modernizarea stației de epurare – REALIZAT. Stația a fost modernizată și extinsă.

22. Amenajarea cursurilor de apă și protecția împotriva inundațiilor – PARȚIAL. S-au făcut lucrări pe Peța, Adona și alte cursuri, dar nu integral în formula anticipată în 2002.

23. Depozit ecologic de deșeuri – REALIZAT. A fost construit și pus în funcțiune în 2005.

24. Închiderea și ecologizarea vechii gropi de gunoi – REALIZAT. Depozitul neconform a fost închis și ecologizat.

25. Colectare selectivă, reciclare și compostare – REALIZAT. Oradea are colectare separată și infrastructură de sortare, tratare și compostare.

26. „Coridoare verzi” – REALIZAT. Au fost realizate inclusiv Coridorul Verde Barcăului, Ion Bogdan și alte proiecte cu aceeași logică și chiar aceeași denumire.

27. Sistem integrat de monitorizare a aerului și apei – PARȚIAL. Există monitorizare de mediu, dar nu sistemul unic și complet imaginat în document.

28. Folosirea energiei geotermale – REALIZAT. Geotermalul este utilizat în sistemul de termoficare, în special în Nufărul.

29. Trecerea CET de la lignit la gaze naturale – REALIZAT. Vechile instalații pe cărbune au fost înlocuite progresiv cu capacități moderne.

30. Modernizarea punctelor și rețelelor termice – REALIZAT MASIV. Zeci de kilometri de conducte au fost înlocuiți, iar punctele termice au fost modernizate.

31. Izolarea termică a clădirilor – REALIZAT. Numeroase blocuri și clădiri publice au intrat în programe de eficientizare energetică.

32. Centre și servicii pentru persoane vulnerabile – REALIZAT. Există servicii pentru persoane fără adăpost, vârstnici, copii și persoane cu dizabilități.

33. Accesibilizarea pentru persoanele cu dizabilități – PARȚIAL. Există rampe, transport adaptat și alte măsuri, fără ca obiectivul să poată fi considerat complet realizat la nivelul întregului oraș.

34. Infrastructură pentru sport și agrement – REALIZAT. Aquapark Nymphaea, Arena Oradea, bazinele și noile parcuri au dus această direcție mult dincolo de proiectele anticipate în 2002.

35. Proiecte ecologice foarte specifice – NECONFIRMAT ÎN FORMA PROPUSĂ. Nu există suficiente dovezi că zona protejată imaginată la iazurile stației de epurare, centrul ecologic și anumite soluții tehnice prevăzute pentru tratarea apei au fost realizate exact în forma propusă.

Ar fi la fel de exagerat să spunem că Bolojan a aplicat „planul lui Georgescu” sau „planul lui Petru Filip”. Administrația Bolojan, începută în 2008, a avut meritul distinct al implementării la scară mare, al accesării masive a fondurilor europene, al construcției unui aparat administrativ capabil să ducă proiectele până la capăt și, în numeroase cazuri, al dezvoltării unor soluții mult mai ample decât cele imaginate cu șase ani înainte.

Dar rămâne faptul că direcția generală a Oradiei care avea să fie construită după 2008 este surprinzător de recognoscibilă într-un document din 2002 în care Călin Georgescu figura drept director de proiect în echipa de consultanță.

Georgescu se întoarce într-un oraș pe care l-a întâlnit strategic înainte de „modelul Bolojan”

Privită din această perspectivă, vizita din 13 septembrie capătă o dimensiune aparte. Călin Georgescu nu merge doar într-unul dintre cele mai puternice fiefuri tradiționale ale PNL, în care a reușit totuși să obțină peste 40.000 de voturi la prezidențialele din 2024.

Merge și într-un oraș asupra căruia structura pe care o conducea ca director de proiect în cadrul Agendei Locale 21 a lucrat cu aproape un sfert de secol în urmă.