BNR avertizează: „Mai mulți bani pentru stat înseamnă mai puțini bani pentru economie”. România, pe ultimul loc în UE la intermediere financiară

România are cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană, creditele acordate economiei reprezentând doar 40% din PIB, față de o medie europeană de 106%. În același timp, necesarul tot mai mare de finanțare al statului pune presiune pe resursele disponibile pentru companii și investiții private, avertizează viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu. Expunerea băncilor față de stat a ajuns la 28% din active în 2025, cel mai ridicat nivel din UE.

Intermedierea financiară arată în ce măsură sistemul financiar preia economiile disponibile și le direcționează către consum și investiții. Dezvoltarea acestui mecanism este esențială pentru creșterea economiei, dar presupune atât existența finanțării, cât și companii suficient de solide pentru a putea obține credite.

„Creșterea sustenabilă a intermedierii financiare înseamnă ca oferta de finanțare să fie cât mai bine adaptată nevoilor economiei, iar cererea să fie eligibilă: firme cu grad adecvat de capitalizare, proiecte viabile, guvernanță corporativă și disciplină financiară. În această privință, educația financiară contribuie substanțial la înțelegerea corectă a beneficiilor, riscurilor și costurilor creditării”, a afirmat Cosmin Marinescu în analiza „Paradoxul intermedierii financiare – cum finanțăm economia?”, publicată marți pe blogul său.

Nivelul creditului neguvernamental din România, de 40% din PIB, este cu peste zece puncte procentuale mai mic decât cel din Polonia, următoarea țară în clasament, și de peste două ori mai redus decât media Uniunii Europene, de 106%.

Decalajul nu se limitează la bănci. Și sectorul financiar nebancar din România se numără printre cele mai mici din Uniunea Europeană.

Situația pare paradoxală în condițiile în care firmele românești au un grad ridicat de îndatorare. Explicația ține însă de sursele din care acestea se finanțează.

Firmele sunt îndatorate, dar puțini bani vin de la băncile din România

Împrumuturile dintre firmele aceluiași grup și creditul comercial reprezintă împreună aproximativ o treime din sursele asimilate finanțării companiilor. În schimb, creditele acordate de băncile și instituțiile financiare nebancare din România reprezintă mai puțin de o zecime din finanțarea firmelor.

„Această situație reflectă, pe de o parte, preferința firmelor pentru surse alternative de finanțare, inclusiv din considerente de cost. Pe de altă parte, este vorba despre gradul redus de bancarizare. Pentru o treime dintre firme, activul net este mai mic de jumătate din capitalul social subscris, ceea ce indică deficiențe mari de capitalizare. Majoritatea companiilor nu apelează la creditare de la bănci sau de la IFN-uri: peste 80% dintre IMM-uri și aproximativ jumătate dintre corporații nu au solicitat credit în ultimul an, ceea ce ar fi putut sprijini proiecte de investiții fără afectarea activității curente”, a explicat Marinescu.

O soluție folosită frecvent de companii este creditul comercial, prin amânarea plății facturilor către furnizori. Practica poate crea însă probleme de lichiditate și blocaje financiare în lanț.

România are una dintre cele mai ridicate ponderi ale creditului comercial din UE, la un nivel apropiat de Bulgaria și Croația.

Accesul la finanțarea bancară este îngreunat și de vulnerabilitățile companiilor: capitalizare redusă, probleme de guvernanță corporativă, termene mari pentru plata facturilor și eficiența scăzută a procedurilor de insolvență.

Potrivit Sondajului BNR privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare, publicat în iunie 2026, mai puțin de 20% dintre IMM-uri au primit integral finanțarea solicitată în ultimul an. În cazul corporațiilor, proporția a fost sub 50%.

Amânarea unei facturi poate fi mai scumpă decât un credit bancar

Cosmin Marinescu atrage atenția că finanțarea prin credit comercial nu este neapărat mai ieftină decât apelarea la bancă.

Viceguvernatorul BNR oferă exemplul unei facturi cu termen de plată de 60 de zile pentru care furnizorul oferă o reducere de 2% dacă plata este efectuată în cel mult zece zile.

Dacă firma renunță la discount și plătește factura la termen, costul anualizat al deciziei ajunge la 15,7%. Prin comparație, dobânda medie, fără comisioane, pentru creditele noi acordate companiilor nefinanciare a fost de 8,6% în ultimii trei ani, iar maximele nu au depășit 9,3%.

„Acesta este reperul procentual care trebuie urmărit atunci când, pentru a beneficia de discount, firma plătitoare decide să apeleze la credit bancar sau la o linie de credit. De regulă, dobânda unui astfel de credit este mult mai avantajoasă pentru firma plătitoare, indiferent de perioada pentru care este contractat”, a precizat viceguvernatorul BNR.

Creditarea a crescut după pandemie, dar România rămâne în urma zonei euro

În perioada de după pandemie, România s-a numărat printre piețele de credit dinamice din Europa. Creditarea populației și a companiilor nefinanciare a crescut, în medie, cu aproximativ 10% în ultimii trei ani.

S-a modificat și destinația banilor împrumutați firmelor. Creditele pentru investiții în echipamente au ajuns la aproape o treime din portofoliul destinat companiilor, față de aproximativ un sfert în 2023.

Rămâne însă o diferență importantă între costurile finanțării din România și cele din zona euro, cu efecte asupra competitivității companiilor românești care activează pe piețele externe.

BNR avertizează asupra efectului împrumuturilor statului

O altă explicație pentru nivelul redus al intermedierii financiare este necesarul ridicat de finanțare al statului.

Atunci când statul se împrumută masiv, cererea de finanțare crește, ceea ce poate pune presiune pe dobânzi și poate face creditele pentru companii mai greu accesibile și mai costisitoare.

„În România, în special în acești ani, finanțarea economiei este grevată de presiunea semnificativă a efectului de evicțiune din partea statului, în condițiile unui necesar de finanțare publică mult mai mare în ultimii ani. Iar atunci când statul cheltuie și se împrumută mai mult, dobânzile cresc, iar sectorul privat investește mai puțin. Cererea crescută de finanțare a sectorului bugetar afectează atât disponibilitatea finanțării pentru sectorul privat, cât mai ales costul acesteia. În definitiv, mai mulți bani pentru stat înseamnă mai puțini bani pentru economie”, a avertizat Marinescu.

Băncile aveau aproximativ 230 de miliarde de lei în titluri de stat

Băncile din România și-au majorat constant investițiile în titluri de stat, considerate un plasament mai simplu și cu un risc mai redus decât creditarea populației și companiilor.

În primul trimestru din 2026, valoarea titlurilor de stat deținute de bănci a ajuns la aproximativ 230 de miliarde de lei, de trei ori mai mult decât în urmă cu un deceniu.

În paralel, raportul dintre credite și depozite a coborât de la 86% la sfârșitul anului 2015 la 67% în martie 2026.

Expunerea băncilor față de stat a urcat de la 17% din totalul activelor în 2010 la 28% în 2025, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. România era urmată de Polonia, cu aproximativ 25%, și Ungaria, cu circa 20%.

Datele indică o orientare a unei părți tot mai mari din resursele băncilor către finanțarea statului, în timp ce firmele, mai ales cele insuficient capitalizate, întâmpină dificultăți în accesarea banilor necesari dezvoltării.

Bursa, alternativă la creditarea bancară, dar încă puțin utilizată

Piața de capital poate reprezenta o alternativă pentru finanțarea companiilor, însă potențialul acesteia rămâne insuficient valorificat.

Capitalizarea Bursei de Valori București reprezintă aproximativ 30% din PIB, mult sub nivelul zonei euro. Numărul companiilor listate este, de asemenea, redus în raport cu totalul firmelor active.

Evoluțiile importante din ultimii ani au fost determinate în special de listarea unor companii mari de stat, precum Hidroelectrica, și mai puțin de intrarea pe bursă a unui număr consistent de companii private.

Cosmin Marinescu: România poate reveni în 2027 la o creștere economică robustă

Viceguvernatorul BNR avertizează că dezvoltarea creditării nu trebuie obținută prin relaxarea standardelor prudențiale și acordarea de împrumuturi indiferent de riscuri. Sunt necesare companii mai bine capitalizate, proiecte viabile, disciplină financiară și un cadru economic predictibil.

„Companiile să își consolideze capitalul și capacitatea de a genera proiecte viabile, sectorul bancar să susțină finanțarea investițiilor mediului antreprenorial, iar statul să fie ferm și consecvent cu reducerea dezechilibrelor, care să limiteze presiunea recentă asupra finanțării datoriei publice. Acestea sunt condiții primordiale prin care creșterea intermedierii financiare devine cureaua de transmisie în angrenajul de susținere a finanțării economiei, prin investiții productive care să creeze noi oportunități de afaceri și locuri de muncă. Doar astfel putem reveni, în 2027, în teritoriul unei creșteri economice robuste, atât de necesară”, a concluzionat Cosmin Marinescu.