România se rupe de Europa: PIB-ul cade cu 2%, cea mai mare scădere din UE / Polonia și Bulgaria sunt pe plus

Economia României înregistrează cea mai severă scădere anuală din Uniunea Europeană, potrivit celor mai recente date Eurostat. Produsul Intern Brut a fost, în trimestrul al doilea din 2026, cu 2% sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce economia UE a crescut cu 1,4%. România este astfel la polul opus față de tendința europeană, iar tabloul este completat de un alt semnal negativ: țara noastră înregistrează și cea mai mare scădere anuală a ocupării forței de muncă din Uniune.

Datele publicate de Eurostat arată o ruptură tot mai vizibilă între evoluția economiei românești și cea a majorității statelor europene.

În trimestrul al doilea din 2026, PIB-ul ajustat sezonier al Uniunii Europene a crescut cu 0,7% față de primele trei luni ale anului, iar cel al zonei euro cu 0,6%.

Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, avansul a fost de 1,4% în UE și de 1,2% în zona euro. România a mers însă în direcția opusă: -2%.

Este cea mai slabă evoluție anuală dintre statele membre pentru care Eurostat are date disponibile pentru trimestrul al doilea. Irlanda, singurul alt stat al UE aflat pe minus, a înregistrat o scădere de numai 0,4%. Pentru Luxemburg nu sunt încă disponibile date pentru această comparație.

România cade, vecinii cresc

Diferența este și mai puternică atunci când România este comparată cu economiile din regiune.

În aceeași perioadă, PIB-ul Bulgariei a crescut anual cu 2,8%, cel al Poloniei cu 3,8%, iar economia Ungariei a avansat cu 1,7%.

Croația a crescut cu 1,7%, Grecia cu 1,9%, Slovacia cu 0,9%, iar Slovenia a avut un avans de 4,8%.

Printre marile economii europene, Germania a crescut cu 1%, Italia cu 1%, Franța cu 0,5%, iar Spania cu 2,7%.

România se află la -2%, cu 3,4 puncte procentuale sub media Uniunii Europene.

Situația este cu atât mai relevantă cu cât nu vorbim despre o perioadă de contracție generalizată în Europa. Din contră, economia UE a accelerat în trimestrul al doilea: de la o creștere trimestrială de numai 0,1% în primele trei luni ale anului la 0,7% în perioada aprilie-iunie.

Trei trimestre la rând sub nivelul anului precedent

Datele Eurostat arată și cât de rapid s-a deteriorat dinamica economiei românești.

În trimestrul al treilea din 2025, România mai avea o creștere anuală de 1,4%.

În trimestrul al patrulea, PIB-ul a trecut pe minus: -1,4%.

În primul trimestru din 2026, declinul anual a fost de 1,1%, iar în trimestrul al doilea s-a accentuat la 2%.

Așadar, România are acum trei trimestre consecutive în care economia se află sub nivelul din aceeași perioadă a anului anterior.

Și seria trimestrială arată o economie care a frânat brusc: PIB-ul a scăzut cu 1,9% în T4 2025, apoi cu încă 0,1% în T1 2026, pentru ca în T2 să stagneze, cu o variație de 0%.

Două trimestre consecutive de contracție față de trimestrul precedent reprezintă ceea ce economiștii numesc, în mod uzual, recesiune tehnică. Stagnarea din trimestrul al doilea a oprit seria scăderilor trimestriale, dar nu a adus deocamdată o revenire.

De ce INS vorbește și despre o scădere de 0,4%, iar Eurostat arată -2%

Cele două cifre nu se contrazic.

Institutul Național de Statistică a anunțat că PIB-ul din trimestrul al doilea a scăzut cu 0,4% pe seria brută comparativ cu aceeași perioadă din 2025.

Pe seria ajustată sezonier, folosită și în tabelul comparativ Eurostat, contracția este însă de 2%.

Față de trimestrul precedent, economia a stagnat.

Diferența apare deoarece ajustarea sezonieră și calendaristică elimină efectele recurente legate de perioadele anului și face mai relevantă comparația între trimestre și între economiile europene.

Tocmai această serie armonizată este cea pe baza căreia România apare acum cu cea mai mare scădere anuală a PIB din UE dintre statele pentru care există date.

Pentru întregul prim semestru, INS arată o scădere a economiei de 0,7% pe seria brută și de 1,6% pe seria ajustată sezonier, față de prima jumătate a anului trecut.

Consum mai mic: unul dintre motoarele economiei a început să tragă în jos

În spatele contracției se află o schimbare importantă în structura economiei românești.

Consumul, care ani la rând a fost unul dintre principalii piloni ai creșterii, a început să contribuie negativ.

În primele șase luni din 2026, cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor s-au redus cu 2,5%, iar contribuția la evoluția PIB a fost de minus 1,5 puncte procentuale, potrivit datelor INS.

Slăbirea consumului vine într-un context în care populația a fost lovită de inflație ridicată, iar consolidarea fiscală a limitat veniturile disponibile și cererea internă.

Comisia Europeană avertiza încă din primăvară că aceste două elemente – ajustarea fiscală și inflația persistentă – vor afecta puternic consumul în România în 2026. Bruxelles-ul anticipa pentru întregul an o creștere economică de numai 0,1%, practic stagnare.

Industria și comerțul trag PIB-ul în jos

Problemele nu se limitează însă la consum.

Sectorul care include comerțul, transporturile, depozitarea, hotelurile și restaurantele, și care generează peste o cincime din PIB, și-a redus volumul de activitate cu 3,9% în primul semestru.

Contribuția sa la evoluția economiei a fost de -0,9 puncte procentuale.

Industria, cu o pondere de aproximativ 16% în PIB, a scăzut cu 2,9% și a avut o contribuție negativă de 0,5 puncte procentuale.

Informațiile și comunicațiile au înregistrat un recul de 3,5%, iar tranzacțiile imobiliare au scăzut cu 4,5%.

Cu alte cuvinte, reculul nu vine dintr-un singur sector, ci din slăbirea simultană a mai multor componente importante ale economiei.

Investițiile țin economia în picioare

Există însă și un motor care continuă să funcționeze: investițiile.

Formarea brută de capital fix a crescut cu 10,9% în primul semestru și a adus o contribuție pozitivă de 2,4 puncte procentuale la evoluția PIB.

Construcțiile au avansat cu 12,3%, fiind principalul sector care a susținut creșterea și compensând parțial declinul consumului, industriei și comerțului.

Este și explicația pentru care economia nu a coborât mai mult.

Economiștii ING consideră că investițiile publice puternice au prevenit o contracție mai severă, însă nu au reușit să compenseze integral cererea internă slabă. Banca estimează în prezent că economia României ar putea scădea cu 0,5% pe ansamblul anului 2026, cu riscuri chiar în sens negativ.

BCR este ceva mai puțin pesimistă, dar vede tot o contracție: economistul-șef Ciprian Dascălu declara la începutul lunii septembrie că prognoza băncii pentru 2026 este de -0,3%, mizând pe o revenire trimestrială în a doua parte a anului.

Un al doilea ultim loc: scade și ocuparea forței de muncă

Datele Eurostat scot însă la iveală și un al doilea semnal de alarmă.

În trimestrul al doilea din 2026, numărul persoanelor ocupate a crescut cu 0,4% în UE și cu 0,5% în zona euro față de aceeași perioadă din anul precedent.

În România a scăzut cu 1,3%.

Este cea mai mare scădere anuală a ocupării forței de muncă dintre statele UE din tabelul Eurostat.

Finlanda este următoarea, cu -0,9%, Germania are -0,5%, iar Bulgaria -0,4%.

Și față de trimestrul precedent numărul persoanelor ocupate din România a scăzut cu 0,2%, în timp ce la nivelul UE și al zonei euro ocuparea a crescut cu 0,1%.

Astfel, România apare simultan cu cea mai severă contracție anuală a PIB și cu cea mai mare scădere anuală a ocupării forței de muncă dintre statele membre pentru care sunt raportate date.

România pierde teren și la productivitate

Imaginea este completată de datele publicate separat de Eurostat privind productivitatea muncii.

Productivitatea per persoană ocupată a crescut cu 0,9% în Uniunea Europeană în trimestrul al doilea, față de aceeași perioadă din 2025.

România se numără printre doar trei state membre în care productivitatea a scăzut, alături de Irlanda și Italia. În România, declinul a fost de 0,8% pe persoană ocupată.

Calculată în funcție de numărul de ore lucrate, scăderea din România a fost de 1,2% – cea mai mare din UE.

Așadar, nu este vorba doar despre un PIB mai mic. România produce mai puțin, are mai puține persoane ocupate și înregistrează în același timp o deteriorare a productivității, în timp ce majoritatea Uniunii merge în direcția opusă.

Europa crește. România încearcă să iasă din stagnare

Contrastul este poate cea mai importantă concluzie a noilor cifre.

În trimestrul al doilea, consumul gospodăriilor a crescut cu 0,4% atât în UE, cât și în zona euro. Exporturile Uniunii au avansat cu 3,2% față de trimestrul precedent, iar investițiile au crescut cu 0,5%.

Per ansamblu, PIB-ul UE a accelerat la +0,7% trimestrial și +1,4% anual.

România, în schimb, a stagnat față de trimestrul precedent și se află cu 2% sub nivelul de acum un an.

În regiune, Polonia crește cu 3,8%, Bulgaria cu 2,8%, Ungaria cu 1,7%.

România este pe minus.