Șeful Consiliului Fiscal cere un Guvern cu puteri depline și avertizează: România ar putea intra în recesiune în 2026. Ce spune despre scandalul celor 770 de milioane de euro

România ar putea înregistra o ușoară recesiune în 2026, iar instabilitatea politică riscă să complice procesul de reducere a deficitului bugetar, avertizează președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Economistul susține că țara a trăit ani la rând „mult peste posibilități”, iar corecția fiscală actuală are inevitabil efecte asupra puterii de cumpărare și mediului de afaceri. În privința celor 770 de milioane de euro legați de reforma salarizării unitare, Dăianu spune că pierderea banilor ar reprezenta un cost pentru buget, dar „nu poate cauza în sine un derapaj”.

Evaluarea apare în capitolul introductiv al Raportului pe anul 2025 al Consiliului Fiscal, publicat luni, într-un moment în care România traversează atât o perioadă de ajustare fiscală severă, cât și o criză politică prelungită.

Daniel Dăianu atrage atenția că instabilitatea politică există și în alte state europene, însă România se diferențiază prin amploarea dezechilibrelor interne și externe, nivelul redus al veniturilor fiscale și problemele de credibilitate ale politicii economice.

Dăianu, despre cele 770 de milioane de euro: „Nu poate cauza în sine un derapaj”

Președintele Consiliului Fiscal abordează și blocajul privind reforma salarizării unitare, de care este legată o miză de 770 de milioane de euro.

Dăianu consideră că eventuala pierdere a acestei sume ar afecta bugetul, dar nu ar fi suficientă, de una singură, pentru a provoca un derapaj al finanțelor publice.

„România, nefiind în zona euro, se confruntă şi cu riscul valutar. Şansa mare a României, totuşi, este că face parte din UE şi beneficiază de fonduri europene considerabile şi de sprijin, dacă se ajunge la mare ananghie (cum s-a întâmplat după criza financiară globală). Dar acest sprijin este strict condiţionat. Legea salarizării unitare a tensionat dialogul politic şi a consemnat un impas, să sperăm că de moment. Pierderea de 770 milioane euro este un cost pentru buget, dar nu poate cauza în sine un derapaj. România are nevoie stringentă de reforma salarizării unitare, deoarece aceasta ar corecta inechităţi şi ar asigura predictibilitate în evoluţia salariilor în sectorul bugetar, care să nu mai cunoască salturi ce primejduiesc finanţele publice”, susţine Dăianu.

Reforma salarizării, cerută pentru bugetul pe 2027

Economistul consideră că discuțiile privind noua lege a salarizării au început prea târziu.

„Regretabil este că discutarea acestei legi nu s-a făcut la timp”, afirmă președintele Consiliului Fiscal.

Dăianu susține că autoritățile și forțele politice ar trebui să încerce în lunile următoare să ajungă la un consens, astfel încât reforma să poată fi reflectată în construcția bugetară pentru anul viitor.

„Este bine ca în lunile ce vin să se încerce realizarea unui consens privind această reformă, astfel ca proiectul de buget pe 2027 să o includă, dar având în vedere constrângerile ce decurg din continuarea consolidării bugetare. Reforma salarizării unitare nu trebuie să fie abandonată; ea ajută ratingul suveran, credibilitatea politicii economice”, a punctat preşedintele Consiliului Fiscal.

„România trăia mult peste posibilități”

Daniel Dăianu face o evaluare dură a politicii bugetare din ultimii ani și susține că actuala corecție fiscală devenise inevitabilă.

Criza politică declanșată după căderea Guvernului Bolojan complică suplimentar situația, într-un context extern deja dificil.

„În mai 2026, Guvernul Bolojan a căzut ca urmare a unei moţiuni de cenzură, care a declanşat o criză politică prelungită. Situaţia politică internă complică procesul de consolidare bugetară, într-un context internaţional ce este tot mai nefavorabil. De ani buni, România trăia mult peste posibilităţi din cauza unor politici bugetare greşite şi era numai o chestiune de timp confruntarea cu o realitate foarte dură: iminenţa unei corecţii bugetare de amploare. Este de amintit că, înainte de anul pandemiei (2020), România era singura ţară din UE aflată în procedura de deficit excesiv. În acel an, deficitul bugetar a trecut de 9% din PIB, este drept şi ca urmare a închiderii parţiale a economiei. Economia noastră evidenţia şi un sindrom acut al deficitelor gemene – deficit bugetar mare şi deficit de cont curent mare, a cărui finanţare se face în proporţie de peste 55% prin împrumuturi. Această situaţie a condus datoria publică la peste 60% din PIB în 2026, faţă de 35% din PIB în 2019, din care circa jumătate este externă”, explică specialistul.

Ajustarea bugetară lovește puterea de cumpărare

Execuția bugetară pentru primele șapte luni din 2026 indică un deficit de 2,34% din PIB, cu aproximativ 1,7 puncte procentuale sub nivelul din perioada similară a anului trecut.

Dăianu consideră că datele arată continuarea fermă a ajustării bugetare, dar subliniază că aceasta are un cost suportat atât de populație, cât și de companii.

„Diminuarea deficitului bugetar s-a realizat prin îngheţare de salarii şi pensii (reducerea lor ca pondere în PIB) şi creşterea unor taxe şi impozite (TVA şi accize în principal). Această combinaţie de măsuri a fost inevitabilă, deoarece alte modalităţi de ajustare rapidă evocate în dezbaterea publică (tăiere drastică de cheltuieli sau creşterea masivă şi rapidă a veniturilor fiscale) nu erau realiste. Este ceea ce a argumentat şi Consiliul Fiscal în analizele sale. Ambele agenţii de rating au menţionat însă instabilitatea/fragilitatea politică ca un factor ce periclitează ratingul României, fiindcă ele judecă şi perspectiva procesului de consolidare bugetară. Corecţia bugetară are un cost economic şi social ce nu poate fi evitat. Într-o lume tot mai necruţătoare, nu există cadouri, iar ajutoarele au şi ele un preţ ce poate deveni copleşitor. O ajustare bugetară de peste 3 pp din PIB în intervalul 2025-2026 nu putea avea loc fără ca cineva să suporte efectele măsurilor; este vorba despre puterea de cumpărare a cetăţenilor şi impactul asupra mediului de afaceri”, notează Dăianu.

Avertisment: România ar putea avea o ușoară recesiune în 2026

Fondurile europene și banii din PNRR vor avea un rol important în susținerea activității economice în acest an, în condițiile în care impactul consolidării fiscale este sever, arată raportul.

Chiar și în aceste condiții, președintele Consiliului Fiscal avertizează că în 2026 este posibil ca România să înregistreze o recesiune ușoară.

Perspectiva vine într-un moment în care noile date privind PIB indică deja o slăbire accentuată a activității economice.

Dăianu cere un Guvern cu puteri depline

Pentru anul 2027, economistul estimează o posibilă revenire a creșterii economice spre 2% și o inflație care ar putea coborî sub 4% la finalul anului, dacă economia nu va fi lovită de noi șocuri puternice.

Dăianu avertizează însă că salariile și pensiile din sectorul public nu ar trebui să crească într-un ritm superior PIB-ului nominal și cere prudență în privința indexărilor.

„Pentru 2027, cheltuielile publice prognozate cu salarii şi pensii nu trebuie să depăşească ca ritm de creştere dinamica PIB-ului nominal, iar o indexare trebuie să fie prudentă. În 2027, este posibil să avem o creştere economică în jur de 2% din PIB şi o inflaţie care să meargă sub 4% la finele anului, dacă nu vor surveni alte şocuri puternice. Rectificarea bugetară şi construcţia bugetului pentru 2027 reclamă formarea unui guvern cu puteri depline. Situaţia internă şi cea internaţională cer un asemenea guvern. În 2027, trebuie să fie continuată consolidarea bugetară, să încercăm să ajungem cu deficitul în jur de 5,5% din PIB. Nu va fi simplu, dar este posibil, mai ales dacă vom avea o colectare mult mai bună a veniturilor fiscale. În România, un regim fiscal inadecvat, o legislaţie permisivă, grupuri de interese ce vor prezervarea unor privilegii au favorizat o cultură a impunităţii, fraudarea bugetului public, respingerea unor reforme”, afirmă Daniel Dăianu.

Apărarea și inteligența artificială vor pune noi presiuni asupra bugetelor

Președintele Consiliului Fiscal avertizează că dezvoltarea capacităților de apărare ale Europei, inclusiv ale României, va necesita resurse bugetare suplimentare.

Schimbările climatice, competiția tehnologică și dezvoltarea inteligenței artificiale sunt alte elemente care pot pune presiune asupra economiei și condițiilor de finanțare.

„Geopolitica şi geoeconomia domină relaţiile internaţionale. Cursa tehnologică prin AI (inteligenţa artificială) creează o foame de energie şi resurse, ce va înăspri condiţiile financiare pe plan internaţional; se va manifesta un efect de evicţiune (crowding out) pe plan global. Există şi o tendinţă de dereglementare a industriei financiare, care, împreună cu dinamica AI, poate amplifica riscuri sistemice”, arată preşedintele CF.

Aderarea la euro, imposibilă fără deficite mici

Dăianu leagă consolidarea bugetară și de perspectiva aderării României la zona euro.

În opinia sa, România trebuie să ajungă la un surplus bugetar primar care să permită stabilizarea datoriei publice, în condițiile în care obiectivul pe termen mai lung este reducerea deficitului spre 3% din PIB.

„România trebuie să ajungă la un surplus bugetar primar care să permită stabilizarea datoriei publice. Fără deficite mici, uşor finanţabile, nu se poate discuta în mod serios despre aderarea la zona euro. Contextul internaţional tot mai nefavorabil, războiul dintre Rusia şi Ucraina, cel din Orientul Mijlociu, atacurile hibride (inclusiv asupra României), conflicte comerciale şi erodarea regulilor în sistemul de relaţii interstatale trebuie să responsabilizeze mai mult, să pună guvernanţa publică în regim de management de criză permanent”, afirmă Daniel Dăianu.

„Repararea bugetului public este ca o bătălie pentru apa grea”

Președintele Consiliului Fiscal consideră că România trebuie să folosească mai eficient fondurile europene, să valorifice programul SAFE, să combată evaziunea, optimizările fiscale și corupția și să continue reformele în sectorul public.

Totodată, Dăianu pledează pentru valorificarea „în mod inteligent” a resurselor energetice și de materii prime ale României.

„Dacă vom avansa în aceste domenii, vom înlesni reducerea în continuare a deficitului bugetar (şi a celui de cont curent), stabilizarea datoriei publice, o economie mai competitivă, o capacitate superioară de a amortiza şocuri adverse. Repararea bugetului public este ca o bătălie pentru apa grea”, a transmis economistul.