Toamna, dată peste cap în România: temperaturile urcă din nou spre pragul caniculei. ANM anunță ce urmează până în octombrie

România intră într-o toamnă neobișnuit de caldă, după o vară dominată de valuri repetate de caniculă și de o secetă extremă. Primele estimări meteorologice arată că temperaturile vor rămâne peste cele normale pentru această perioadă nu doar în septembrie, ci și la începutul lunii octombrie, a declarat Elena Mateescu, directorul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).

„Cel puțin din primele estimări, prima lună de toamnă păstrează semnalul unei luni mai calde decât în mod obișnuit. Actualizarea de vineri pentru intervalul 7 septembrie – 5 octombrie ne arată un semnal robust pentru temperaturi medii, în următoarele patru săptămâni și la debutul lunii octombrie, peste normele specifice datei din calendar”, a explicat Elena Mateescu la Digi24.

Recorduri de temperatură la început de septembrie

Căldura neobișnuită a dus deja la doborârea unor recorduri în România. Potrivit directorului ANM, 5 septembrie a devenit cea mai caldă zi de 5 septembrie înregistrată de la începutul măsurătorilor meteorologice în țara noastră, fiind stabilite recorduri la 69 de stații.

„Ieri, cea mai caldă zi de 5 septembrie de când se fac măsurători meteorologice în țara noastră, la 69 de stații, cele mai ridicate temperaturi maxime pentru această zi: 38 de grade la Drobeta-Turnu Severin, 34 de grade în Capitală.

Iar în această dimineață, în continuare temperaturi minime record. La două stații, Calafat și Băilești, chiar recorduri lunare, fiind cele mai ridicate temperaturi pentru o dimineață de 6 septembrie de până în prezent pentru această lună”, a spus Mateescu.

Temperaturile ridicate vor continua și la începutul săptămânii. Cel puțin până la jumătatea acesteia, vremea va rămâne în general calmă, iar maximele vor oscila între 25 și 32 de grade. Miercuri, însă, valorile termice ar putea urca din nou până aproape de pragul caniculei în vestul României.

„Lucrurile continuă în această tendință, pentru că și la debutul săptămânii viitoare, cel puțin până la mijlocul acesteia, vom conta pe o vreme frumoasă, calmă din punct de vedere meteorologic, o toamnă liniștită, cu temperaturi, cu mici variații de la o zi la alta, între 25 și 32 de grade.

Observăm că mai scad temperaturile, dar totuși, pe ansamblu, rămânem cu o vreme frumoasă. Miercuri este posibil din nou să ne apropiem de pragul unei zile de caniculă în partea de vest, în Câmpia de Vest, mai precis, 34-35 de grade. Așa arătau materialele analizate în această dimineață”, a explicat directorul ANM.

Ploile revin spre finalul săptămânii, după șase luni de deficit

O schimbare ar putea apărea spre sfârșitul săptămânii, când meteorologii estimează revenirea precipitațiilor.

Ploile sunt așteptate după un an agricol extrem de secetos și șase luni consecutive, din martie până la sfârșitul lui august, în care cantitățile de precipitații înregistrate în România s-au situat sub mediile specifice perioadei.

„Joi, spre finalul săptămânii, așteptăm un semnal pentru precipitații. Ar fi bine să plouă, pentru că, așa cum menționați și dumneavoastră, am avut un an agricol foarte secetos, 2025-2026, iar din intervalul martie până în august, la finalul lunii august, șase luni consecutive la nivelul României în care precipitațiile au fost sub normele specifice lunare, cu o cantitate de numai 290 de litri pe metru pătrat, context în care vorbim și în prezent de o secetă pedologică extremă și chiar hidrologică.”, a mai spus Mateescu.

Prognozele nu arată însă că septembrie va aduce cantități foarte mari de apă. În condițiile actuale, chiar și precipitații de 20-30 de litri pe metru pătrat ar putea conta, mai ales pentru agricultură și pentru lucrările de însămânțare din această toamnă.

„Semnalul nu este unul pentru cantități mari de precipitații, însă chiar și 20-30 de litri pe metru pătrat, chiar și pentru bazinele hidrografice din interiorul zonei geografice a țării noastre, pot însemna ceva pentru agricultură, la suprafață.

Pentru că, în această perioadă, fermierii ar trebui să-și desfășoare campania pentru însămânțarea de toamnă. Rapița deja ar fi trebuit să fie finalizată, orzul și grâul ar trebui să înceapă. Cu siguranță aceste lucrări vor fi întârziate pe fondul secetei și al lipsei de apă, al insuficienței apei în sol”, a avertizat Mateescu.

Septembrie și octombrie seamănă tot mai mult cu lunile de vară

Potrivit directorului ANM, temperaturile foarte ridicate de la începutul acestei toamne fac parte dintr-o tendință observată în ultimii ani: lunile septembrie și chiar octombrie capătă tot mai des caracteristici specifice verii.

Vestul României, regiunea care a reprezentat „polul căldurii” în vara anului 2026, ar urma să rămână printre zonele cu cele mai mari temperaturi și în perioada următoare.

„Prima lună de toamnă și chiar și octombrie, deja statistica ne arată că vorbim mai degrabă de vară. Și iată, temperaturile zilei de ieri au confirmat acest lucru.

Și chiar și săptămâna viitoare vom vorbi, în bună parte din țară, mai ales în partea de vest, acolo unde, practic, și în vara 2026 putem să confirmăm că a fost polul căldurii în România, ținând cont de temperaturile foarte ridicate și codurile roșii despre care și dumneavoastră vorbeați, care au fost emise începând în partea de vest, după care cu extindere, la finalul lunii iunie, în aproape toată țara”, a spus Elena Mateescu.

Ce spun datele despre iarna care urmează

În ceea ce privește sezonul rece și momentul în care temperaturile ar putea impune pornirea sistemelor de încălzire, Elena Mateescu a precizat că este prea devreme pentru o prognoză exactă a iernii. Datele din ultimii ani arată însă că iernile din România au devenit tot mai blânde și mai sărace în precipitații.

„Să ne bucurăm să avem o iarnă blândă și cu temperaturi mai mari, ca să putem, într-adevăr, să traversăm o astfel de perioadă.

Mai bine să ne bucurăm să avem o iarnă bogată în precipitații, pentru că este mare nevoie după doi ani agricoli excesiv de secetoși. Este încă departe sezonul de iarnă, însă statistica ultimilor ani ne-a arătat că iernile în România sunt din ce în ce mai blânde și cu cantități reduse de precipitații”, a declarat directorul ANM.

Din punct de vedere climatologic, nici iarna nu este un anotimp caracterizat în România prin volume foarte mari de precipitații.

În decembrie, ianuarie și februarie, mediile lunare se situează între 35 și 45 de litri pe metru pătrat. Acest lucru nu înseamnă însă că sunt excluse episoadele cu ninsori și depunerea unui strat de zăpadă.

„Chiar și climatologic vorbind, iarna nu are cantități mari de precipitații, în medie, în fiecare lună, decembrie, ianuarie și februarie, între 35 și 45 de litri pe metru pătrat. Dar aceasta nu înseamnă că nu putem să avem și episoade în care, cel puțin în zona montană, ar fi bine și în zonele de câmpie, să avem și strat de zăpadă.”