Cu cât amânăm mai mult accesul copiilor la rețelele sociale, cu atât le protejăm mai bine sănătatea mintală

Întârzierea vârstei la care copiii încep să utilizeze reţelele sociale ar putea contribui la protejarea sănătăţii mintale a adolescenţilor, sugerează un studiu recent, realizat de Universitatea din New South Wales (UNSW) din Australia, informează agenţia de presă Xinhua.

Studiul a constatat că persoanele care au început să utilizeze reţelele sociale la o vârstă mai fragedă au prezentat mai multe simptome de anxietate şi depresie.

În urma cercetării s-a constatat că simpla deţinere a unui cont pe reţelele sociale are o legătură mai slabă cu aceste simptome, potrivit unui comunicat al UNSW publicat luni.

Studiul, realizat în rândul adolescenţilor australieni cu vârste cuprinse între 10 şi 15 ani şi al unuia dintre părinţii lor, în cele şase săptămâni anterioare intrării în vigoare, în decembrie 2025, a interdicţiei australiene privind accesul la reţelele sociale pentru persoanele sub 16 ani, a constatat că 70% dintre participanţi utilizaseră reţelele sociale, în timp ce aproximativ jumătate aveau deja un cont pe acestea. Vârsta medie la care au început să folosească reţelele sociale a fost de 11 ani.

„Ceea ce ne-a surprins a fost faptul că vârsta la care copiii au început să folosească reţelele sociale părea să conteze mai mult pentru sănătatea lor mintală decât simplul fapt de a avea sau nu un cont”, a declarat Susanne Schweizer, profesor asociat la UNSW şi cercetător principal în cadrul studiului.

Acest studiu a arătat că doar un sfert dintre copiii cu vârste cuprinse între 10 şi 15 ani au declarat că intenţionează să renunţe la reţelele sociale după intrarea în vigoare a interdicţiei, în timp ce 34% aveau de gând să le utilizeze fără cont, iar 35% intenţionau să găsească o modalitate de a ocoli restricţiile pentru a continua utilizarea conturilor, în loc să aştepte pur şi simplu până la împlinirea vârstei de 16 ani.

Rezultatele sugerează că amânarea primei expuneri a copiilor ar putea fi o măsură promiţătoare, mai ales dacă este combinată cu educaţia privind obiceiurile digitale sănătoase.